Criminalitatea din Perspectiva Normativului Penal

Imagine preview
(7/10 din 11 voturi)

Acest curs prezinta Criminalitatea din Perspectiva Normativului Penal.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Criminologie, Drept

Extras din document

Notiunea juridica de delict (crima)

Din punct de vedere juridic , un comportament delincvent este definit printr-o serie de trasaturi specifice , care se regasesc in majoritatea sistemelor legislative si anume :

a) reprezinta o fapta , o actiune (inactiune) cu caracter ilicit , imoral , ilegitim , ilegal , prin care sunt violate si prejudiciate anumite valori si relatii sociale ;

b) aceasta fapta este comisa de o anumita persoana care actioneaza deliberat , constient si responsabil (cu alte cuvinte , are raspundere penala) ;

c) fapta respectiva este incriminata si sactionata de legea penala .

Reprezentand o institutie de baza a dreptului penal , delictul este o fapta antisociala , ilicita, care lezeaza o serie de valori si relatii sociale , fapta imputabila anumitor persoane si constitutiva de efecte juridice , adica de raspundere penala .Pentru acest motiv , numai in prezenta unei anumite fapte , considerata ilicita sau ilegala , norma prevede sactionarea persoanei vinovate . Pentru a exista deci , raspundere penala , trebuie sa existe , in primul rand , o fapta antisociala reala , savarsita de o anumita persoana care este responsabila , iar in al doilea rand , fapta respectiva trebuie incriminata de legea penala . Inexistenta uneia sau a mai multora dintre aceste trasaturi (ilicitatea , vinovatia , incriminarea) conduce , practic la inexistenta delictului sau crimei ca atare .

Principiul legalitatii delictului si sanctiunii (“nullum crimen sine lege”, “nulla poena sine lege”) este inscris la loc de frunte in marea majoritate a legislatiilor penale moderne , reprezentand suprema garantie a respectarii drepturilor si libertatilor individuale . Din nefericire , acest principiu a fost neglijat sau ignorat de unele sisteme penale totalitariste si inlocuit cu principiul “analogiei” delictului , ceea ce a condus la comiterea unor abuzuri judiciare impotriva unor persoane nevinovate .

Definirea si circumscrierea delictului prin cele trei trasaturi mentionate au nu numai o importanta teoritica generala ,cat si una practica , permitand :

a) includerea , in categoria delictelor si crimelor , numai acelor actiuni si fapte care intrunesc comulativ aceste trasaturi (de pilda , nu reprezinta delict fapta comisa de un individ , care este lipsit de discernamant sau de raspundere penala , sau savarsirea unei fapte care , desi este imorala , nu este incriminata de legea penala) ;

b)delimitarea delictelor si crimelor de alte abateri sau incalcari al normelor de drept, care nu afecteaza insa ordinea sociala si normativa si nu pericliteaza viata si securitatea indivizilor , grupurilor , institutiilor (cum sunt , de pilda , contraventiile , delictele civile ,abaterile disciplinare sau administrative , fata de care sunt adoptate sanctiuni civile, disciplinare , financiare , contraventionale etc.).

Fisiere in arhiva (1):

  • Criminalitatea din perspectiva normativului penal.doc