Criminologie Generală

Curs
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 185 în total
Cuvinte : 117404
Mărime: 405.79KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: conf.univ.dr. Georgeta Ungureanu

Cuprins

CAPITOLUL I 4

EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ 4

1.1. Originile criminologiei 4

1.2. Incursiune istorică 5

1.3. Criminologia românească 7

1.4. Criminologia – Noţiune, obiect, scop, funcţii 8

1.4.1. Obiectul criminologiei 8

1.5. Caracterul pluridisciplinar al criminologiei 13

CAPITOLUL 2 16

METODE ŞI TEHNICI DE CERCETARE ÎN CRIMINOLOGIE 16

2.1. Metodele cercetării criminologice 16

2.2. Tehnici de cercetare criminologică 18

CAPITOLUL 3 22

PRINCIPALELE ORIENTĂRI, TEORII ŞI CURENTE ÎN CRIMINOLOGIE 22

3.1. Orientarea biologică. 22

3.2. Orientarea psihologică 24

3.2.1. Consideraţii generale 24

3.2.2. Teoria psihanalitică a lui Sigmund Freud 27

3.3. Orientarea sociologică 34

CAPITOLUL 4 38

CAUZALITATEA ÎN CRIMINOLOGIE 38

4.1. Cauzele fenomenului social al criminalităţii 38

4.1.1. Factorii criminogeni 38

4.2. Cauzele crimei ca act individual 44

4.2.1. Definirea noţiunilor de infracţiune şi infractor. 44

4.2.2. Personalitatea infractorului 45

4.3. Situaţia preinfracţională 66

4.3.1. Influenţa mediului social în formarea personalităţii 66

4.3.2. Victima şi victimizarea 67

4.4. Mecanismul trecerii la act 72

4.4.1. Teoriile trecerii la act Modele particulare 72

CAPITOLUL 5 74

REACŢIA SOCIALĂ ÎMPOTRIVA CRIMINALITĂŢII 74

5.1. Modele de reacţie socială 74

5.1.1. Modelul represiv 74

5.1.2. Modelul preventiv 75

5.1.3. Doctrina apărării sociale 76

5.1.4. Modelul curativ 76

5.2. Tendinţe moderne în politica penală 77

5.2.1. Tendinţa represivă, neoclasică 77

5.2.2. Tendinţa moderată 78

5.3. Componenta preventivă a criminalităţii 79

5.3.1. Mijloacele de luptă împotriva criminalităţii în criminologia modernă 79

5.4. Criminologia clinică 79

5.4.1. Consideraţii generale 79

5.4.2. Bazele criminologiei clinice 80

CAPITOLUL 6 81

TIPOLOGII DE CRIMINALITATE 81

6.1. Criminalitatea organizată 81

6.1.1. Consideraţii generale privind crima organizată 81

6.1.2. Conceptul de crimă organizată în doctrina internaţională 85

6.1.3. Criminalitatea organizată în România 93

6.3. Traficul de persoane 109

6.4. Criminalitatea informatică 128

6.5. Terorismul internaţional 133

6.5.1. Concept 134

6.5.2. Personalitatea teroristului 138

6.3. Delincvenţa juvenilă 141

6.3.1. Devianţa. Comportament deviant 141

6.3.2. Delincvenţa juvenilă - formă a devianţei sociale 145

6.3.3. Concepţii şi teorii fundamentale în evaluarea cauzelor delincventei juvenile 146

6.4. Potenţial delincvenţial a delincventei juvenile 151

6.4.1. Aspecte privind potenţialul delincvenţial 151

6.4.2. Particularităţi ale metodologiei utilizate în evaluarea fenomenului de delincventă juvenilă 151

6.4.3. Metodologii de testare a propensiunii spre delincventă 152

6.4.4. Metode şi tehnici de predicţie a delincventei juvenile 153

6.4.5. Evaluarea predictivă a raportului dintre predelincvenţă şi delincventă 155

6.5. Politici sociale şi modalităţi de reinserţie a minorilor cu comportament delincvent 157

6.5.1. Tipuri de politici sociale 157

6.5.2. Reintegrarea socială a minorilor delincvenţi 157

CAPITOLUL 7 159

PREVENIREA CRIMINALITĂŢII 159

7.1. Terminologie – concepte 159

7.1.2. Prevenirea criminalităţii - noţiune şi trăsături caracteristice 160

7.1.3. Cadrul juridic de organizare a activităţii de prevenire a criminalităţii 162

7.2. Organisme internaţionale de prevenire a criminalităţii 163

7.3. Structuri europene şi modele de prevenire a criminalităţii 174

7.3.1. Generalităţi 174

7.3.2. Structuri europene de prevenire a criminalităţii 174

7.4. Modele contemporane de prevenire a criminalităţii 179

7.4.1. Modalităţi practice de prevenire a unor genuri de infracţiuni 180

7.5. Cooperarea unităţilor şi formaţiunilor de poliţie pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii 183

BIBLIOGRAFIE 186

Extras din document

CAPITOLUL I

EVOLUŢIA CRIMINOLOGIEI CA ŞTIINŢĂ

1.1. Originile criminologiei

Criminologia este o disciplină fondată în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, în Italia, de către un medic; ulterior, profesori de drept şi magistraţi, s-au preocupat în mod special de analizele sociologice, psihologico-morfologice ale criminalităţii în consonanţă cu descoperirile juridice

Chiar dacă această disciplină nu există decât de aproape un secol, crima şi criminalul au suscitat întotdeauna interesul, încă de la apariţia umanităţii

Prin excelenţă o ştiinţă legată de nevoile practicii, de aplicarea cât mai rapidă a soluţiilor propuse de cercetarea ştiinţifică în activitatea concretă de realizare a politicii penale, criminologia este chemată să studieze fenomenul infracţional, aşa cum acesta se manifestă în condiţiile unei anumite societăţi, într-o etapă istorică determinată.

Dotată cu o mare finalitate, criminologia se înfăţişează ca "o armă redutabilă de prevenire şi combatere a faptelor antisociale"

Pentru a dobândi asemenea valenţe, criminologia românească trebuie să-şi croiască un drum propriu, determinat de evoluţia şi specificitatea fenomenului infracţional din ţara noastră. Oricât de interesante ar fi unele din concluziile pe care ştiinţa criminologiei le oferă pe plan mondial în prezent, este absolut necesar ca acestea să fie verificate în condiţiile specifice de dezvoltare ale ţării noastre. Desprinderea legităţilor şi sensurilor fenomenului infracţional, a tendinţelor şi devenirilor sale presupune permanenta lui observare, descriere şi explicare, reclamând totodată o examinare aprofundată a corelaţiilor sale cu alte fenomene sociale.

Într-adevăr, delimitarea obiectului criminologiei, despărţirea ei de alte discipline care au tangenţă cu fenomenul criminalităţii (dreptul penal, medicină legală, criminalistica) a fost urmată de un proces de integrare a criminologiei în ansamblul disciplinelor care studiază omul şi comportamentul acestuia în mediul social.

Criminologia se înscrie astfel în cadrul unui proces profund la care am asistat pe plan mondial în ultimele decenii, şi anume acela "de dialectizare a ştiinţei contemporane prin întrepătrunderea şi integrarea diferitelor discipline, prin folosirea metodelor unora de către altele"

Astfel, aplicarea în criminologie a unor metode de cercetare ce au fost elaborate în vederea realizării altor scopuri decât acelea ale explicării fenomenului infracţional şi interferenţa ce se produce între metodele proprii ştiinţelor sociale şi metode specifice unor alte domenii de cercetare (matematică, medicină, biologie) au drept consecinţă un anume "dualism", după cum se exprima R.M. Stănoiu, pentru a evidenţia coexistenţa în cadrul aceleiaşi discipline a criminologiei, unor metode diferite de studiu a căror geneză este revendicată de discipline ştiinţifice foarte diverse şi la prima vedere fără legătură. Folosirea unor metode din alte ramuri ale ştiinţei în studiul fenomenului infracţional face ca acestea să dobândească, în procesul aplicării lor concrete, trăsături, particularităţi deosebite, în funcţie de obiectul cercetat. "Dacă există metode comune pe ansamblul ştiinţelor sociale - arăta Albert Brimo -, nimeni nu poate nega că fiecare ştiinţă socială utilizează în mod specific aceste metode conform propriului său obiect "

Criminologia, regina fără regat, cum o denumea Thorsten Sellin în 1938, şi-a schimbat substanţial statutul în ultimul sfert de veac.

1.2. Incursiune istorică

Criminalitatea, ca fenomen social, a apărut odată cu structurarea primelor forme de organizare socială. Anterior acestui fapt istoric nu se poate afirma existenţa criminalităţii, deoarece „acolo unde nu există morală şi norme nu există crime".

Deşi criminalitatea nu a fost studiată în mod ştiinţific decât relativ recent (în ultimele două secole), numeroase izvoare prezente pe întreaga perioadă a evoluţiei umanităţii relevă interesul pentru acest fenomen.

Data apariţiei criminologiei ca ştiinţă, ca şi în cazul altor discipline sociale, nu poate fi precizată cu exactitate. Majoritatea istoricilor criminologiei îl consideră pe medicul militar italian Cesare Lombroso (1835-1909) drept întemeietorul acestei ştiinţe, recunoscând totodată meritele precursorilor săi, un exemplu elocvent fiind Cesare Baccaria (1738-1794), prin importanţa lucrării sale "Dei delitti e dellepene " (Despre infracţiuni şi pedepse) apărută în anul 1764. Influenţat de lucrările filozofilor iluminişti Montesquieu (1689-1755) şi J.J. Rousseau (1712-1778), Beccaria a atacat virulent şi pertinent tirania şi arbitrariul care dominau justiţia italiană din acel timp, pledând împotriva dreptului "divin" (inchizitorial) şi în favoarea dreptului "natural", în virtutea căruia toţi oamenii să fie egali în faţă legii Interesul său privind raportarea pedepsei la pericolul social al faptei şi la vinovăţia făptuitorului, precum şi opiniile referitoare la prevenirea criminalităţii constituie idei esenţiale ale şcolii clasice de drept penal, cât şi importante puncte de plecare în criminologie.

Contemporan cu Beccaria, englezul Jeremy Bentham a dezvoltat problematica penalogiei, făcând o serie de propuneri de reformarea sistemului de legi şi pedepse, ce a avut un impact social real, fiind însuşite de structurile britanice, judiciare şi de putere

Abordarea filozofico-umanistă a fenomenului infracţional a fost completată cu încercarea de a introduce ca metodă de studiu delincventa într-un sistem de cercetări experimentale. La aceasta au contribuit antropologi şi medici de peniten¬ciare. Franz Joseph Gali (1758-1828), cu lucrarea sa "Les Fonctions du cerveau ", este considerat întemeietorul antropologiei judiciare. Tot în acest sens se înscriu şi cercetările medicului scoţian Thompson, care a publicat în "Journal of Mental Science" (1870) observaţiile sale asupra a peste 5.000 de deţinuţi, iar englezul Nicolson a publicat studiile referitoare la viaţa publică a infractorilor.

Preview document

Criminologie Generală - Pagina 1
Criminologie Generală - Pagina 2
Criminologie Generală - Pagina 3
Criminologie Generală - Pagina 4
Criminologie Generală - Pagina 5
Criminologie Generală - Pagina 6
Criminologie Generală - Pagina 7
Criminologie Generală - Pagina 8
Criminologie Generală - Pagina 9
Criminologie Generală - Pagina 10
Criminologie Generală - Pagina 11
Criminologie Generală - Pagina 12
Criminologie Generală - Pagina 13
Criminologie Generală - Pagina 14
Criminologie Generală - Pagina 15
Criminologie Generală - Pagina 16
Criminologie Generală - Pagina 17
Criminologie Generală - Pagina 18
Criminologie Generală - Pagina 19
Criminologie Generală - Pagina 20
Criminologie Generală - Pagina 21
Criminologie Generală - Pagina 22
Criminologie Generală - Pagina 23
Criminologie Generală - Pagina 24
Criminologie Generală - Pagina 25
Criminologie Generală - Pagina 26
Criminologie Generală - Pagina 27
Criminologie Generală - Pagina 28
Criminologie Generală - Pagina 29
Criminologie Generală - Pagina 30
Criminologie Generală - Pagina 31
Criminologie Generală - Pagina 32
Criminologie Generală - Pagina 33
Criminologie Generală - Pagina 34
Criminologie Generală - Pagina 35
Criminologie Generală - Pagina 36
Criminologie Generală - Pagina 37
Criminologie Generală - Pagina 38
Criminologie Generală - Pagina 39
Criminologie Generală - Pagina 40
Criminologie Generală - Pagina 41
Criminologie Generală - Pagina 42
Criminologie Generală - Pagina 43
Criminologie Generală - Pagina 44
Criminologie Generală - Pagina 45
Criminologie Generală - Pagina 46
Criminologie Generală - Pagina 47
Criminologie Generală - Pagina 48
Criminologie Generală - Pagina 49
Criminologie Generală - Pagina 50
Criminologie Generală - Pagina 51
Criminologie Generală - Pagina 52
Criminologie Generală - Pagina 53
Criminologie Generală - Pagina 54
Criminologie Generală - Pagina 55
Criminologie Generală - Pagina 56
Criminologie Generală - Pagina 57
Criminologie Generală - Pagina 58
Criminologie Generală - Pagina 59
Criminologie Generală - Pagina 60
Criminologie Generală - Pagina 61
Criminologie Generală - Pagina 62
Criminologie Generală - Pagina 63
Criminologie Generală - Pagina 64
Criminologie Generală - Pagina 65
Criminologie Generală - Pagina 66
Criminologie Generală - Pagina 67
Criminologie Generală - Pagina 68
Criminologie Generală - Pagina 69
Criminologie Generală - Pagina 70
Criminologie Generală - Pagina 71
Criminologie Generală - Pagina 72
Criminologie Generală - Pagina 73
Criminologie Generală - Pagina 74
Criminologie Generală - Pagina 75
Criminologie Generală - Pagina 76
Criminologie Generală - Pagina 77
Criminologie Generală - Pagina 78
Criminologie Generală - Pagina 79
Criminologie Generală - Pagina 80
Criminologie Generală - Pagina 81
Criminologie Generală - Pagina 82
Criminologie Generală - Pagina 83
Criminologie Generală - Pagina 84
Criminologie Generală - Pagina 85
Criminologie Generală - Pagina 86
Criminologie Generală - Pagina 87
Criminologie Generală - Pagina 88
Criminologie Generală - Pagina 89
Criminologie Generală - Pagina 90
Criminologie Generală - Pagina 91
Criminologie Generală - Pagina 92
Criminologie Generală - Pagina 93
Criminologie Generală - Pagina 94
Criminologie Generală - Pagina 95
Criminologie Generală - Pagina 96
Criminologie Generală - Pagina 97
Criminologie Generală - Pagina 98
Criminologie Generală - Pagina 99
Criminologie Generală - Pagina 100
Criminologie Generală - Pagina 101
Criminologie Generală - Pagina 102
Criminologie Generală - Pagina 103
Criminologie Generală - Pagina 104
Criminologie Generală - Pagina 105
Criminologie Generală - Pagina 106
Criminologie Generală - Pagina 107
Criminologie Generală - Pagina 108
Criminologie Generală - Pagina 109
Criminologie Generală - Pagina 110
Criminologie Generală - Pagina 111
Criminologie Generală - Pagina 112
Criminologie Generală - Pagina 113
Criminologie Generală - Pagina 114
Criminologie Generală - Pagina 115
Criminologie Generală - Pagina 116
Criminologie Generală - Pagina 117
Criminologie Generală - Pagina 118
Criminologie Generală - Pagina 119
Criminologie Generală - Pagina 120
Criminologie Generală - Pagina 121
Criminologie Generală - Pagina 122
Criminologie Generală - Pagina 123
Criminologie Generală - Pagina 124
Criminologie Generală - Pagina 125
Criminologie Generală - Pagina 126
Criminologie Generală - Pagina 127
Criminologie Generală - Pagina 128
Criminologie Generală - Pagina 129
Criminologie Generală - Pagina 130
Criminologie Generală - Pagina 131
Criminologie Generală - Pagina 132
Criminologie Generală - Pagina 133
Criminologie Generală - Pagina 134
Criminologie Generală - Pagina 135
Criminologie Generală - Pagina 136
Criminologie Generală - Pagina 137
Criminologie Generală - Pagina 138
Criminologie Generală - Pagina 139
Criminologie Generală - Pagina 140
Criminologie Generală - Pagina 141
Criminologie Generală - Pagina 142
Criminologie Generală - Pagina 143
Criminologie Generală - Pagina 144
Criminologie Generală - Pagina 145
Criminologie Generală - Pagina 146
Criminologie Generală - Pagina 147
Criminologie Generală - Pagina 148
Criminologie Generală - Pagina 149
Criminologie Generală - Pagina 150
Criminologie Generală - Pagina 151
Criminologie Generală - Pagina 152
Criminologie Generală - Pagina 153
Criminologie Generală - Pagina 154
Criminologie Generală - Pagina 155
Criminologie Generală - Pagina 156
Criminologie Generală - Pagina 157
Criminologie Generală - Pagina 158
Criminologie Generală - Pagina 159
Criminologie Generală - Pagina 160
Criminologie Generală - Pagina 161
Criminologie Generală - Pagina 162
Criminologie Generală - Pagina 163
Criminologie Generală - Pagina 164
Criminologie Generală - Pagina 165
Criminologie Generală - Pagina 166
Criminologie Generală - Pagina 167
Criminologie Generală - Pagina 168
Criminologie Generală - Pagina 169
Criminologie Generală - Pagina 170
Criminologie Generală - Pagina 171
Criminologie Generală - Pagina 172
Criminologie Generală - Pagina 173
Criminologie Generală - Pagina 174
Criminologie Generală - Pagina 175
Criminologie Generală - Pagina 176
Criminologie Generală - Pagina 177
Criminologie Generală - Pagina 178
Criminologie Generală - Pagina 179
Criminologie Generală - Pagina 180
Criminologie Generală - Pagina 181
Criminologie Generală - Pagina 182
Criminologie Generală - Pagina 183
Criminologie Generală - Pagina 184
Criminologie Generală - Pagina 185

Conținut arhivă zip

  • Criminologie Generala.doc

Alții au mai descărcat și

Organizațiile Criminale

Definirea conceptului de organizaţie criminală 1.1”Crimă organizată” sau „organizarea crimei”? Unii specialişti neagă existenţa unei organizaţii...

Criminologia Antropologică și Concepțiile Criminologice ale lui Enrico Ferri

Cap. 1. Enrico Ferri, scurtă biografie Enrico Ferri (1856 – 1929) a fost un criminolog, sociolog şi socialist italian discipol al lui Cesare...

Modalitati de Cunoastere in Cercetarea Criminologica

Importanţa modalităţilor de cunoaştere în cercetarea criminologică rezidă în faptul că, pornind de la acestea, se poate atinge scopul cercetării...

Criminalitatea Violentă

1. Noţiunea şi tipurile infracţiunilor violente Violenţa este un fenomen la fel de vechi ca şi omenirea. O dată cu dezvoltarea civilizaţiei...

Aspecte Privind Criminalitatea in Randul Femeilor - Practicarea Prostitutiei

Notiuni generale In cercetarea criminologica se da atentie si criminalitatii dupa sex. Este un fapt evident ca la criminalitate participa nu numai...

Prevenirea si Controlul Criminalitatii Feminine

In literatura de specialitate, reactia sociala este definita ca un ansamblu de raspunsuri date criminalitatii de catre puterea politica si...

Logică Juridică

Logica juridica s-a nascut si fiinteaza din momentul în care oamenii au început sa-si prefigureze ideea de Justitie ca expresie a rationalitatii...

Tactica Ascultării Învinuitului sau Inculpatului

CAPITOLUL I ELEMENTE DE ORDIN NOŢIONAL PRIVIND PĂRŢILE ÎN PROCESUL PENAL 1.Noţiuni introductive privind calitatea procesual-penală a părţilor în...

Ai nevoie de altceva?