Noțiune de criminologie

Curs
9.4/10 (10 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 45514
Mărime: 240.08KB (arhivat)
Publicat de: Aglaia Maxim
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Damian Miclea

Extras din curs

CRIMINOLOGIA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1.1. Istoric

Criminalitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati , atunci cand s-au impus norme si a existat morala.

Stiintific criminalitatea a început sa fie studiata , relativ recent , în ultimele doua secole.

1)Cesare BECCARIA (1738-1794)

“Despre infractiuni si pedepse”- 1764 critica tirania si arbitrariul din justitie si pledeaza pentru “dreptul comun”unde toata lumea sa fie egala în fata legii si împotriva dreptului “inchizitorial” medieval.

- este întemeietorul scolii cu acelasi nume si sunt influentati de lucrarile filozofilor iluministi Montesqieu (1689- 1755) scriitor , jurist ,filozof , pamfletar realizeazs o satira politica si religioasa se pronunta pentru monarhia constitutionala si separatia puterilor în stat si J.J. Rousseau (1712 – 1775) gânditor , scriitor,condamna inegalitatea politica si sociala, doctrina sa devine platforma iacobina a revolutiei franceze ,adevaratul suveran este poporul ( “ contractul social”) ,in materia educatiei juvenile apreciaza ca educatia sa fie conforma cu natura proprie a copilului.

- a incercat introducerea ca metoda de studiu delicvential într-un sistem de cercetari experimentale punînd accentul îndeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare.

2) Cesare LOMBROSO (1836-1909)

Medic si criminolog italian. Intemeietorul scolii antropologice a dreptului este autorul teoriei “infractorului înnascut”care poate fi recunoscut dupa anumite “stigmate” corporale ( “Omul deligvent ” , ”Crima,cauzele si remediile ei”).

3)Enrico FERRI (1856- 1929)

- jurist si om politic

- este considerat întemeietorul “criminologiei sociologice” . “Sociologia criminala”- 1929.

- scoala lui Enrico Ferri apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii : cauzele sociale , determinarile sociale.

4) Rafaelle GAROFALO (1851- 1934)

- jurist italian , profesor la Napoli.

In lucrarea sa monumentala “Criminologia” ( Napoli 1885 ) incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de dreptul penal

- doreste sa creeze o teorie a “criminalitatii naturale”.

5) Franz von LISZT

- cercetator german susine necesitatea unei stiinte totale a dreptului penal în care sa fie incluse antropologia criminologica , psihologia criminala si statistica criminologica.

Cercetarea criminologica suscita interes si rezultatele sunt sintetizate în capitole distincte în dreptul penal , sociologie , psihologie , biologie. Ca urmare au avut loc Congrese internationale .Roma (1885), Paris (1889),Bruxelles (1892),Geneva (1896), Amsterdam (1901), Torino (1906)si Koln (1908).

In 1934 la Paris s-a creeat Societatea internationala de crimnologie avand ca principal obiectiv promovarea internationala a stereotipului stiintific al criminalitatii abordîndu-se teme precum: crima organizata, criminalitatea “gulerelor albe “, criminalitatea transnationala , delicventa juvenila etc.

- S-au creeat centre de cercetare stiintifica în domeniu ( Montreal , Geneva).

- In 1968 la Roma sub egida Consiliului Economic si Social al ONU (ECOSOC) s-a creeat institutul de cercetare pentru aparare sociala a UNSARI care în 1989 a fost transformat în Institutul International de Cercetare asupra Crimei si Justitiei ( UNIERI).

- La nivel national în 1990 a fost înfiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica în cadrul Ministerului Justitiei – Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii si în M.I. Instuitutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.

1.2 Obiectul criminologiei

Pentru a se afirma ca stinta criminala a trebuit sa dovedeasca ca are obiect propriu de cercetare , metode si tehnici stiintifice de cercetare , sa faca evaluari, parteneriate si sa propuna masuri eficiente de combatere si prevenire a criminalitatii , ca fenomen social.

Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres International de Criminologie - Paris ( 1950) ca fiind : criminalitatea ca fenomen social , infractiunea , infractorul ,victima si reactia sociala împotriva victimei.

1) Criminalitatea “ ca orice fenomen social” reprezinta un sistem cu proprietati si functii proprii.

Analiza stiintifica specifica criminologia opereaza cu termeni specifici , cum sunt :

- criminalitatea reala – este un concept ce persupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu , într-o perioada determinata .

- criminalitatea aparenta cuprinde totalitatea faptelor penale sesizate justitiei si cercetarii criminologice.

- criminalitatea legala cuprinde totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarâri definitive de condamnare .

- cifra neagra a criminalitatii – faptele infractionale comise si ramase necunoscute din diferite motive reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.

Cifra neagra a criminalitatii face obiectul cercetarii criminologice.

1) Infractiunea ca domeniu al sistemului face obiectul cercetarii criminologiei în cadrul criminalitatii ca fenomn social. Ea are identitate si particularitati proprii

Este definita in CP la art. 17 ca fiind fapta prevazuta de legea penala, savârsita cu intentie care prezinta pericol social.

Sub aspect criminologic interseaza proiectia fenomenului criminalitatii în plan material , uman ,social si juridic.

Preview document

Noțiune de criminologie - Pagina 1
Noțiune de criminologie - Pagina 2
Noțiune de criminologie - Pagina 3
Noțiune de criminologie - Pagina 4
Noțiune de criminologie - Pagina 5
Noțiune de criminologie - Pagina 6
Noțiune de criminologie - Pagina 7
Noțiune de criminologie - Pagina 8
Noțiune de criminologie - Pagina 9
Noțiune de criminologie - Pagina 10
Noțiune de criminologie - Pagina 11
Noțiune de criminologie - Pagina 12
Noțiune de criminologie - Pagina 13
Noțiune de criminologie - Pagina 14
Noțiune de criminologie - Pagina 15
Noțiune de criminologie - Pagina 16
Noțiune de criminologie - Pagina 17
Noțiune de criminologie - Pagina 18
Noțiune de criminologie - Pagina 19
Noțiune de criminologie - Pagina 20
Noțiune de criminologie - Pagina 21
Noțiune de criminologie - Pagina 22
Noțiune de criminologie - Pagina 23
Noțiune de criminologie - Pagina 24
Noțiune de criminologie - Pagina 25
Noțiune de criminologie - Pagina 26
Noțiune de criminologie - Pagina 27
Noțiune de criminologie - Pagina 28
Noțiune de criminologie - Pagina 29
Noțiune de criminologie - Pagina 30
Noțiune de criminologie - Pagina 31
Noțiune de criminologie - Pagina 32
Noțiune de criminologie - Pagina 33
Noțiune de criminologie - Pagina 34
Noțiune de criminologie - Pagina 35
Noțiune de criminologie - Pagina 36
Noțiune de criminologie - Pagina 37
Noțiune de criminologie - Pagina 38
Noțiune de criminologie - Pagina 39
Noțiune de criminologie - Pagina 40
Noțiune de criminologie - Pagina 41
Noțiune de criminologie - Pagina 42
Noțiune de criminologie - Pagina 43
Noțiune de criminologie - Pagina 44
Noțiune de criminologie - Pagina 45
Noțiune de criminologie - Pagina 46
Noțiune de criminologie - Pagina 47
Noțiune de criminologie - Pagina 48
Noțiune de criminologie - Pagina 49
Noțiune de criminologie - Pagina 50
Noțiune de criminologie - Pagina 51
Noțiune de criminologie - Pagina 52
Noțiune de criminologie - Pagina 53
Noțiune de criminologie - Pagina 54
Noțiune de criminologie - Pagina 55
Noțiune de criminologie - Pagina 56
Noțiune de criminologie - Pagina 57
Noțiune de criminologie - Pagina 58
Noțiune de criminologie - Pagina 59
Noțiune de criminologie - Pagina 60
Noțiune de criminologie - Pagina 61
Noțiune de criminologie - Pagina 62
Noțiune de criminologie - Pagina 63
Noțiune de criminologie - Pagina 64
Noțiune de criminologie - Pagina 65
Noțiune de criminologie - Pagina 66
Noțiune de criminologie - Pagina 67
Noțiune de criminologie - Pagina 68
Noțiune de criminologie - Pagina 69
Noțiune de criminologie - Pagina 70
Noțiune de criminologie - Pagina 71
Noțiune de criminologie - Pagina 72
Noțiune de criminologie - Pagina 73
Noțiune de criminologie - Pagina 74
Noțiune de criminologie - Pagina 75
Noțiune de criminologie - Pagina 76
Noțiune de criminologie - Pagina 77
Noțiune de criminologie - Pagina 78
Noțiune de criminologie - Pagina 79
Noțiune de criminologie - Pagina 80
Noțiune de criminologie - Pagina 81
Noțiune de criminologie - Pagina 82
Noțiune de criminologie - Pagina 83
Noțiune de criminologie - Pagina 84
Noțiune de criminologie - Pagina 85
Noțiune de criminologie - Pagina 86
Noțiune de criminologie - Pagina 87
Noțiune de criminologie - Pagina 88
Noțiune de criminologie - Pagina 89
Noțiune de criminologie - Pagina 90
Noțiune de criminologie - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Notiune de Criminologie.doc

Alții au mai descărcat și

Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin

INTRODUCERE În cercetarea criminologică se acordă atenţie şi criminalităţii după sex, precum şi după vârstă, poziţie economică, etnie şi...

Criminalitate feminină

TABLOUL GENERAL AL FENOMENULUI CRIMINALITATII FEMININE Diferenţele anatomice, fiziologice, psihologice, morale, intelectuale şi sociale dintre...

Victimologia și Consecințele Criminalității în Raport de Victimă și Societate

Titlul I Cap.I – Criminologia si domeniul ei de studiu 1.1 Originea criminologiei Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu...

Ucigașul în serie

Crima in criminologie preia aspectele din dreptul penal fiindca faptele incriminate si pedepsite prin legea penala raman crime si pentru...

Criminologie

Subtitlul I. Criminologia etiologică (a cauzelor) Cugetătorii şi filosofii de diferite orientări în gândirea privind comportamentul uman şi...

Manualul consilierului de reintregrare socială și supraveghere

În Drept societatea îsi re-aminteste ce a dorit sa devina" spunea P.Allott Am optat pentru aceasta definitie descriptiva a Dreptului deoarece...

Criminologie

PARTEA I NOŢIUNI INTRODUCTIVE CAPITOLUL I CRIMINOLOGIA - ŞTIINŢĂ INTERDISCIPLINARĂ, INTEGRATOARE SECŢIUNEA I FORMAREA CRIMINOLOGIEI CA...

Te-ar putea interesa și

Aspecte generale privind pluralitatea de infractori

Elaborarea lucrarii de licenta "Aspecte generale privind pluralitatea de infractori" s-a realizat sub indrumarea - tema aleasa prezentand...

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE 1.1. Criminologia şi criminaliatea Ca şi în cazul multor altor stiinţe, originea, punctul exact al naşterii...

Microurme

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist” Pentru o mai bună...

Criminalitatea

INTRODUCERE Pornind de la faptul că fenomenul criminalității este în esența lui un fenomen social, compus din totalitatea infracțiunilor săvârșite...

Pozitivismul Italian - Mijloace și Procedee Folosite în Criminologie

Capitolul I Demers introductiv Sectiunea I Criminologia ca stiinta penala Examinarea obiectului cercetarii criminologice presupune a stabili ca...

Delincvența juvenilă - factori interni

Capitolul I NOŢIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CRIMINALITATEA PRINCIPAL OBIECT DE STUDIU AL CRIMINOLOGIEI Secţiunea I ASPECTE GENERALE 1.Notiunea de...

Relația victimă-infractor

CAPITOLUL I „CRIMINALITATEA ŞI DREPTUL” 1.1. Conceptul de „criminalitate” - un concept multidimensional 1.1.1. Ca fenomen juridic....

Personalitatea Victimei și Protecția Juridică a Victimei

Introducere În scopul realizării unei lupte eficiente împotriva criminalităţii şi ameliorării situaţiei victimologice complicate, sunt necesare...

Ai nevoie de altceva?