Notiune de Criminologie

Curs
9.4/10 (10 voturi)
Domeniu: Criminologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 91 în total
Cuvinte : 45514
Mărime: 240.08KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Damian Miclea

Extras din document

CRIMINOLOGIA - STIINTA INTERDISCIPLINARA

1.1. Istoric

Criminalitatea ca fenomen social a aparut odata cu structurarea primelor comunitati , atunci cand s-au impus norme si a existat morala.

Stiintific criminalitatea a început sa fie studiata , relativ recent , în ultimele doua secole.

1)Cesare BECCARIA (1738-1794)

“Despre infractiuni si pedepse”- 1764 critica tirania si arbitrariul din justitie si pledeaza pentru “dreptul comun”unde toata lumea sa fie egala în fata legii si împotriva dreptului “inchizitorial” medieval.

- este întemeietorul scolii cu acelasi nume si sunt influentati de lucrarile filozofilor iluministi Montesqieu (1689- 1755) scriitor , jurist ,filozof , pamfletar realizeazs o satira politica si religioasa se pronunta pentru monarhia constitutionala si separatia puterilor în stat si J.J. Rousseau (1712 – 1775) gânditor , scriitor,condamna inegalitatea politica si sociala, doctrina sa devine platforma iacobina a revolutiei franceze ,adevaratul suveran este poporul ( “ contractul social”) ,in materia educatiei juvenile apreciaza ca educatia sa fie conforma cu natura proprie a copilului.

- a incercat introducerea ca metoda de studiu delicvential într-un sistem de cercetari experimentale punînd accentul îndeosebi pe aspectul psihiatriei judiciare.

2) Cesare LOMBROSO (1836-1909)

Medic si criminolog italian. Intemeietorul scolii antropologice a dreptului este autorul teoriei “infractorului înnascut”care poate fi recunoscut dupa anumite “stigmate” corporale ( “Omul deligvent ” , ”Crima,cauzele si remediile ei”).

3)Enrico FERRI (1856- 1929)

- jurist si om politic

- este considerat întemeietorul “criminologiei sociologice” . “Sociologia criminala”- 1929.

- scoala lui Enrico Ferri apreciaza ca factori favorizanti ai criminalitatii : cauzele sociale , determinarile sociale.

4) Rafaelle GAROFALO (1851- 1934)

- jurist italian , profesor la Napoli.

In lucrarea sa monumentala “Criminologia” ( Napoli 1885 ) incearca sa defineasca criminologia ca pe o stiinta separata de dreptul penal

- doreste sa creeze o teorie a “criminalitatii naturale”.

5) Franz von LISZT

- cercetator german susine necesitatea unei stiinte totale a dreptului penal în care sa fie incluse antropologia criminologica , psihologia criminala si statistica criminologica.

Cercetarea criminologica suscita interes si rezultatele sunt sintetizate în capitole distincte în dreptul penal , sociologie , psihologie , biologie. Ca urmare au avut loc Congrese internationale .Roma (1885), Paris (1889),Bruxelles (1892),Geneva (1896), Amsterdam (1901), Torino (1906)si Koln (1908).

In 1934 la Paris s-a creeat Societatea internationala de crimnologie avand ca principal obiectiv promovarea internationala a stereotipului stiintific al criminalitatii abordîndu-se teme precum: crima organizata, criminalitatea “gulerelor albe “, criminalitatea transnationala , delicventa juvenila etc.

- S-au creeat centre de cercetare stiintifica în domeniu ( Montreal , Geneva).

- In 1968 la Roma sub egida Consiliului Economic si Social al ONU (ECOSOC) s-a creeat institutul de cercetare pentru aparare sociala a UNSARI care în 1989 a fost transformat în Institutul International de Cercetare asupra Crimei si Justitiei ( UNIERI).

- La nivel national în 1990 a fost înfiintata Societatea Romana de Criminologie si Criminalistica în cadrul Ministerului Justitiei – Institutul pentru Prevenirea Criminalitatii si în M.I. Instuitutul pentru Cercetarea si Prevenirea Criminalitatii.

1.2 Obiectul criminologiei

Pentru a se afirma ca stinta criminala a trebuit sa dovedeasca ca are obiect propriu de cercetare , metode si tehnici stiintifice de cercetare , sa faca evaluari, parteneriate si sa propuna masuri eficiente de combatere si prevenire a criminalitatii , ca fenomen social.

Obiectul criminologiei este definit la cel de-al 2 lea Congres International de Criminologie - Paris ( 1950) ca fiind : criminalitatea ca fenomen social , infractiunea , infractorul ,victima si reactia sociala împotriva victimei.

1) Criminalitatea “ ca orice fenomen social” reprezinta un sistem cu proprietati si functii proprii.

Analiza stiintifica specifica criminologia opereaza cu termeni specifici , cum sunt :

- criminalitatea reala – este un concept ce persupune totalitatea faptelor penale savarsite pe un anumit teritoriu , într-o perioada determinata .

- criminalitatea aparenta cuprinde totalitatea faptelor penale sesizate justitiei si cercetarii criminologice.

- criminalitatea legala cuprinde totalitatea faptelor penale pentru care s-au pronuntat hotarâri definitive de condamnare .

- cifra neagra a criminalitatii – faptele infractionale comise si ramase necunoscute din diferite motive reprezinta diferenta dintre criminalitatea reala si criminalitatea aparenta.

Cifra neagra a criminalitatii face obiectul cercetarii criminologice.

1) Infractiunea ca domeniu al sistemului face obiectul cercetarii criminologiei în cadrul criminalitatii ca fenomn social. Ea are identitate si particularitati proprii

Este definita in CP la art. 17 ca fiind fapta prevazuta de legea penala, savârsita cu intentie care prezinta pericol social.

Sub aspect criminologic interseaza proiectia fenomenului criminalitatii în plan material , uman ,social si juridic.

Preview document

Notiune de Criminologie - Pagina 1
Notiune de Criminologie - Pagina 2
Notiune de Criminologie - Pagina 3
Notiune de Criminologie - Pagina 4
Notiune de Criminologie - Pagina 5
Notiune de Criminologie - Pagina 6
Notiune de Criminologie - Pagina 7
Notiune de Criminologie - Pagina 8
Notiune de Criminologie - Pagina 9
Notiune de Criminologie - Pagina 10
Notiune de Criminologie - Pagina 11
Notiune de Criminologie - Pagina 12
Notiune de Criminologie - Pagina 13
Notiune de Criminologie - Pagina 14
Notiune de Criminologie - Pagina 15
Notiune de Criminologie - Pagina 16
Notiune de Criminologie - Pagina 17
Notiune de Criminologie - Pagina 18
Notiune de Criminologie - Pagina 19
Notiune de Criminologie - Pagina 20
Notiune de Criminologie - Pagina 21
Notiune de Criminologie - Pagina 22
Notiune de Criminologie - Pagina 23
Notiune de Criminologie - Pagina 24
Notiune de Criminologie - Pagina 25
Notiune de Criminologie - Pagina 26
Notiune de Criminologie - Pagina 27
Notiune de Criminologie - Pagina 28
Notiune de Criminologie - Pagina 29
Notiune de Criminologie - Pagina 30
Notiune de Criminologie - Pagina 31
Notiune de Criminologie - Pagina 32
Notiune de Criminologie - Pagina 33
Notiune de Criminologie - Pagina 34
Notiune de Criminologie - Pagina 35
Notiune de Criminologie - Pagina 36
Notiune de Criminologie - Pagina 37
Notiune de Criminologie - Pagina 38
Notiune de Criminologie - Pagina 39
Notiune de Criminologie - Pagina 40
Notiune de Criminologie - Pagina 41
Notiune de Criminologie - Pagina 42
Notiune de Criminologie - Pagina 43
Notiune de Criminologie - Pagina 44
Notiune de Criminologie - Pagina 45
Notiune de Criminologie - Pagina 46
Notiune de Criminologie - Pagina 47
Notiune de Criminologie - Pagina 48
Notiune de Criminologie - Pagina 49
Notiune de Criminologie - Pagina 50
Notiune de Criminologie - Pagina 51
Notiune de Criminologie - Pagina 52
Notiune de Criminologie - Pagina 53
Notiune de Criminologie - Pagina 54
Notiune de Criminologie - Pagina 55
Notiune de Criminologie - Pagina 56
Notiune de Criminologie - Pagina 57
Notiune de Criminologie - Pagina 58
Notiune de Criminologie - Pagina 59
Notiune de Criminologie - Pagina 60
Notiune de Criminologie - Pagina 61
Notiune de Criminologie - Pagina 62
Notiune de Criminologie - Pagina 63
Notiune de Criminologie - Pagina 64
Notiune de Criminologie - Pagina 65
Notiune de Criminologie - Pagina 66
Notiune de Criminologie - Pagina 67
Notiune de Criminologie - Pagina 68
Notiune de Criminologie - Pagina 69
Notiune de Criminologie - Pagina 70
Notiune de Criminologie - Pagina 71
Notiune de Criminologie - Pagina 72
Notiune de Criminologie - Pagina 73
Notiune de Criminologie - Pagina 74
Notiune de Criminologie - Pagina 75
Notiune de Criminologie - Pagina 76
Notiune de Criminologie - Pagina 77
Notiune de Criminologie - Pagina 78
Notiune de Criminologie - Pagina 79
Notiune de Criminologie - Pagina 80
Notiune de Criminologie - Pagina 81
Notiune de Criminologie - Pagina 82
Notiune de Criminologie - Pagina 83
Notiune de Criminologie - Pagina 84
Notiune de Criminologie - Pagina 85
Notiune de Criminologie - Pagina 86
Notiune de Criminologie - Pagina 87
Notiune de Criminologie - Pagina 88
Notiune de Criminologie - Pagina 89
Notiune de Criminologie - Pagina 90
Notiune de Criminologie - Pagina 91

Conținut arhivă zip

  • Notiune de Criminologie.doc

Alții au mai descărcat și

Constatarile Tehnico - Stiintifice si Expertizele Criminalistice

Introducere În ultimele decenii, criminalistica mondiala a înregistrat progrese deosebite, vizibile, pentru toata lumea. Acest lucru i-a...

Personalitatea Criminalului în Serie

CAPITOLUL I: NOŢIUNI INTRODUCTIVE SECŢIUNEA 1: NOŢIUNEA JURIDICĂ DE INFRACŢIUNE Din punct de vedere juridic, un comportament delicvent este...

Traficul de Persoane

Cap.1. Noţiunea de TRAFIC DE PERSOANE 1.1. Preocupări internaţionale de definire În ultimii ani s-a constatat o creştere permanentă a traficului...

Expertiza Balistică

CAP. 1 SCURT ISTORIC Istoria balisticii judiciare este strâns legată de perfecţionarea tehnicii privind construcţia armelor de foc şi de folosirea...

Apecte Criminologice Privind Femeia Asasin

INTRODUCERE În cercetarea criminologică se acordă atenţie şi criminalităţii după sex, precum şi după vârstă, poziţie economică, etnie şi...

Victimologia și Consecințele Criminalității în Raport de Victimă și Societate

Titlul I Cap.I – Criminologia si domeniul ei de studiu 1.1 Originea criminologiei Criminalitatea, ca fenomen social, a aparut odata cu...

Victima si Victimologie - Relatia Victima-Agresor in Cadrul Violentei Domestice

Ideile victimologice au luat naştere, incontestabil, cu veacuri în urmă. De la apariţia lor în istoria omenirii atît în normele de drept, cît şi în...

Cercetarea Urmelor Formate din Resturi de Obiecte sau Diverse Materii

Capitolul I – Consideraţii preliminare Secţiunea I: Noţiunea de urmă in criminalistică. Clasificarea urmelor. Urmele-materie. „Noţiunea de urmă...

Ai nevoie de altceva?