Cuprins
- I. ELEMENTE DE AERODINAMICA. 4
- 1. CALCULUL FUZELAJULUI IZOLAT. 4
- 1.1 ELEMENTELE GEOMETRICE ALE FUZELAJULUi . 4
- 1.2 DERIVATA COEFICIENTULUI FORŢEI NORMALE. 6
- 1.3 COEFICIENTUL FORŢEI AXIALE LA INCIDENŢĂ NULĂ . 9
- 1.4 COEFICIENTUL FORŢEI AXIALE INDUSE. 13
- 1.5 FOCARUL FUZELAJULUI . 14
- 2. CALCULUL SUPRAFEŢEI AERODINAMICE IZOLATE. 16
- 2.1 ELEMENTE GEOMETRICE ALE SUPRAFEŢEI AERODINAMICE. 16
- 2.2 DERIVATA COEFICIENTULUI FORŢEI DE PORTANŢĂ . 17
- 2.3 COEFICIENTUL FORŢEI DE REZISTENŢĂ LA ÎNAINTARE LA INCIDENŢĂ NULĂ. 21
- 2.4 REZISTENŢA INDUSĂ . 26
- 2.5 FOCARUL SUPRAFEŢEI AERODINAMICE. 27
- 2.6 CALCULUL TERMENILOR SUPRAFEŢEI AERODINAMICE ÎN SISTEMUL DE AXE LEGAT DE SUPRAFAŢĂ . 30
- 3. CALCULUL INTERFERENŢELOR ŞI A TERMENILOR DE DEZVOLTARE A COEFICIENŢILOR AERODINAMICI. 32
- 3.1 CALCULUL INTERFERENŢELOR. 32
- 3.2 TERMENII DE DEZVOLTARE A COEFICIENŢILOR AERODINAMICI PENTRU O CONFIGURAŢIE NORMALĂ DE AVION. 42
- II ECUAŢIILE MIŞCĂRII GENERALE - Forma neliniară a ecuaţiilor de mişcare . 53
- 4. INFLUENŢA PĂMÂNTULUI ASUPRA ZBORULUI, MIŞCAREA IN TRIEDRUL MOBIL. 53
- 4.1 FORŢA DE ATRACŢIE A PĂMÂNTULUI. 53
- 4.2 ACCELERAŢIA GREUTĂŢII ŞI ACCELERAŢIA CORIOLIS . 55
- 4.3 LEGĂTURA DINTRE TRIEDRUL PĂMÂNT ŞI TRIEDRUL MOBIL AL RACHETEI. 56
- 4.4 MIŞCAREA ÎN RAPORT CU UN SISTEM DE REFERINŢĂ MOBIL. 60
- 5. ECUAŢIILE CINEMATICE ALE MIŞCĂRII . 63
- 5.1 ECUAŢIILE CINEMATICE UTILIZÂND UNGHIURILE DE ATITUDINE. 64
- 5.2 ECUAŢIILE CINEMATICE UTILIZÂND UNGHIURILE DE ATITUDINE MODIFICATE . 67
- 5.3 ECUAŢIILE CINEMATICE UTILIZÂND CUATERNIONUL HAMILTON . 72
- 6. ECUAŢIILE DINAMICE ALE MIŞCĂRII – I . 78
- 6.1 ECUAŢIILE MIŞCĂRII ÎN TRIEDRUL MOBIL . 78
- 6.2 ECUAŢIILE MIŞCĂRII ÎN TRIEDRUL VITEZĂ. 81
- 7. ECUAŢIILE DINAMICE ALE MIŞCĂRII - II . 89
- 7.1 ECUAŢIILE MIŞCĂRII ÎN TRIEDRUL RESAL. 89
- 7.2 ECUAŢIILE MIŞCĂRII CU VÂNT. 92
- 7.3 FORMA DECUPLATĂ A ECUAŢIILOR MIŞCĂRII GENERALE. 93
- III. ECUAŢIILE MIŞCĂRII COMANDATE -Forma liniară a ecuaţiilor comandate. 100
- 8. LINIARIZAREA ECUAŢIILOR MIŞCĂRII COMANDATE ÎN FORMA GENERALĂ . 100
- 8.1 MIŞCAREA DE BAZĂ GENERALĂ ÎN ZBORUL COMANDAT . 101
- 8.2 FORMA LINIARIZATĂ A ECUAŢIILOR DINAMICE. 103
- 8.3 FORMA LINIARIZATĂ A ECUAŢIILOR CINEMATICE. 111
- 8.4 MATRICELE DERIVATELOR DE STABILITATE CU COMENZI BLOCATE . 111
- 8.5 MATRICEA DE COMANDĂ CU INTRARE ÎN BRACAJE . 121
- 8.6 VECTORUL PERTURBAŢIILOR PERMANENTE. 124
- 9. FORMELE DECUPLATE ALE ECUAŢIILOR MIŞCĂRII COMANDATE , MIŞCAREA DE BAZĂ, PERFORMANŢE . 128
- 9.1 MISCAREA DE BAZA LA VITEZĂ IMPUSA . 130
- 9.2 ZBORUL ORIZONTAL LA VITEZA MAXIMA . 133
- 9.3 ZBORUL ORIZONTAL LA VITEZĂ MINIMA. 134
- 9.4 ZBORUL INCLINAT LA TRACŢIUNE IMPUSA . 135
- 10. FORME LINIARE Ale ECUAŢIILOR MIŞCĂRII LONGITUDINALE . 140
- 10.1 EcuaŢiile LINIARIZATE ALE miŞcĂrii longitudinale . 140
- 10.2 MIŞCAREA LONGITUDINALĂ RAPIDĂ. 146
- 10.3 MIŞCAREA LONGITUDINALĂ LENTĂ . 160
- 11. FORME LINIARE ALE ECUAŢIILOR MIŞCĂRII LATERALE . 163
- 11.1 Ecuaţiile LINIARIZATE ALE mişcării laterale . 163
- 11.2 MIŞCAREA LATERALĂ RAPIDĂ (RULIU OLANDEZ). 171
- 11.3 MIŞCAREA DE RULIU (RULIU PUR) . 173
- 11.4 MIŞCAREa LATERALĂ CUPLATĂ . 176
- 12. MIŞCAREA RACHETEI CU ROTAŢIE LENTĂ. 178
- 12.1 MIŞCAREA DE BAZĂ PENTRU RACHETA CU ROTAŢIE LENTĂ, COMANDATĂ GAZODINAMIC. 178
- 12.2 MIŞCAREA RAPIDĂ ÎN JURUL CENTRULUI DE MASĂ PENTRU RACHETA CU ROTAŢIE. 180
- 12.3 INDICII DE CALITATE A MIŞCĂRII LONGITUDINALE PENTRU RACHETA CU ROTAŢIE. 183
- BIBLIOGRAFIE . 187
- SUBIECTE EXAMEN . 197
Extras din curs
I. ELEMENTE DE AERODINAMICĂ
1. CALCULUL FUZELAJULUI IZOLAT
1.1 ELEMENTELE GEOMETRICE ALE FUZELAJULUI
Elementele geometrice ale fuzelajului sunt indicate în figurile 1.1 şi 1.2
Terminologia, notaţiile şi simbolurile utilizate pentru descrierea geometriei sunt în
concordanţă cu standardul [X1]. Pentru definirea metodologiei de calcul pe
fuzelajul izolat, s-au avut în vedere lucrările [C2], [C3], [C15], [C16],[C17],[C18]
[K3], [K4], [K5], [K6], [K8], [N6], [N11], [R4], [S12], [W5].
Formele uzuale pentru vârful de fuzelaj sunt: 1- con ; 2 - sferă; 3 - con +
sferă; 4 - ogivă; 5 - ogivă + sferă.
În figura 1.1 se evidenţiază următoarele elemente geometrice principale:l -
lungimea fuzelajului; S - aria transversală a fuzelajului; d - diametrul fuzelajului;
v l - lungimea vârfului; cil l - lungimea părţii cilindrice; p l - lungimea posterioară;
Θv - semiunghiul la vârf; Θ p - unghiul de conicitate al părţii posterioare; Se mai
definesc razele: r = d / 2 - raza fuzelajului; v r - raza de rotunjire a vârfului; p r - raza
posterioară ( raza secţiunii terminale);
Fig. 1. 1 Elementele geometrice ale fuzelajului
Prelegere 1
Fig. 1.2 Secţiunea terminală a fuzelajului
În baza mărimilor geometrice principale se pot pune în evidenţă o serie de
mărimi geometrice adimensionale utile în calculele de aerodinamică:
~ = 2 raza de rotunjire a
vârfului adimensionalizată .
Pentru calculul unghiurilor de înclinare se pot utiliza următoarele relaţii:
2 1 (2 ~ )2
În calculele de aerodinamică mai intervin o serie de suprafeţe şi volume.
Considerând că vârful are formă conică, în continuare dăm pentru acestea relaţii
simplificate de calcul. Astfel, aria proiecţiei cilindrice se poate determina cu
relaţia:
cil S∗ = dl , (1.3)
poziţia centrului acesteia faţă de vârful fuzelajului fiind dată de:
/ 2 v cil x∗ = l + l . (1.4)
Aria laterală a fuzelajului este dată de:
lat cil varf post S = S + S + S , (1.5)
unde s-a notat:
- suprafaţa porţiunii cilindrice:
cil cil S = πdl ; (1.6)
- suprafaţa vârfului:
S r l2 r2 varf v = π + ; (1.7)
- suprafaţa porţiunii posterioare:
( ) 2 ( )2 post p p p S = π r + r l + r − r (1.8)
Aria secţiunii terminale (fig. 1.2) se poate calcula cu relaţia:
2
term p S = πr (1.9)
Volumul vârfului este dat de:
Prelegere 1
2 /3
V v W = πr l (1.10)
Volumul posterior se obţine cu:
( 2 2 ) /3
p p p p W = π r + r + r r l (1.11)
1.2 DERIVATA COEFICIENTULUI FORŢEI NORMALE
Pentru calculul derivatei coeficientului forţei normale se pleacă de la forma
distribuţiei de presiuni pe fuzelaj, distribuţie care este de forma din fig. 1.3
Fig. 1.3 Forma distribuţiei de presiuni pe fuzelajul izolat
În majoritatea lucrărilor care stau la baza metodologiei de calcul, relaţia de
calcul pentru derivata coeficientului forţei portante este indicată de forma:
α α
+
α = + z zV cil zpost C C C (1.12)
unde termenul datorat vârfului în compresibil, în funcţie de forma sa, se alege din
diagramele din fig. 1.4, 1.5, 1.6.
f M M compresibil subsonic sau supersonic
incompresibil subsonic
Preview document
Conținut arhivă zip
- Dinamica Zborului.pdf
Alții au mai descărcat și
Date generale: Denumirea oficiala: Republica Finlanda (Suomen Tasavalta/Republiken Finland) Suprafata: 338 154 Km patrati Populatia: 5.167.000...
Un principiu anglo-saxon spune că “oamenii fac ce trebuie să facă atunci când sunt controlaţi”. Din această perspectivă, controlul reprezintă o...
1.1 Alegerea tipului constructiv. Pentru automobilul de proiectat aleg solutia cu diferential simetric cu roti dintate cilindrice. 1,5 – roti...
Din tabelul soluţiilor similare vom enumera căteva din automobilele similare cu automobilul cerut prin temă . însoţite de pirncipali parametri...
Mersul Lucrării: Nano- și microstructurile oxizilor metalelor tranziționale, inclusiv cele ale trioxidului de molibden (MoO3) și derivații săi, au...
CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Bilanțul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Într-o economie...
Te-ar putea interesa și
CAPITOLUL 1 6-DOF Modelarea matematică 1.1. Introducere Termenul de vehicule aeriene fără pilot (UAV), este definit ca un tip de aeronave fără...
Scurt istoric al avionului: Boeing 747 este un avion american de pasageri cvadrimotor lung si foarte lung curier de mare si foarte mare capacitate...
I. Prezentare generala Denumire aeronava: Boeing 737-300. Modelul se caracterizeaza prin utilizarea motoarelor turboventilatoare JT8D de prima...
1. Descrierea generala a avionului 1.1.Scurt istoric al avionului Boeing 737 este cel mai răspândit avion de pasageri din lume, iar modelul 737 –...
Scurt istoric al avionului: Boeing 767 este un avion american bimotor de transport cargo si pasageri, mediu si lung-curier produs de firma Boeing....
Prezentare ţinută în cadrul mesei rotunde „Noi politici în domeniul învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice din România”, UNESCO-CEPES,...
Avion : BOMBARDIER CHALLENGER 604 Scurt istoric al avionului: Aeronava Bombardier Challenger 604 face parte din familia Bombardier Challenger...
Capitolul 1 Introducere Pentru zborul pe o traiectorie prestabilită avionul este supus permanent unor comenzi care vizează realizarea...