Actul Juridic Civil

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 19416
Mărime: 73.75KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: prof G. Boroi

Extras din document

Actul juridic civil = manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv de a da naştere, modifica sau stinge un raport juridic civil concret. Sensuri:

- manifestarea de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice (negotium iuris) care are semnificaţia de operaţiune juridică

- inscrisul constatator al manifestării de voinţă, adică suportul material care consemnează manifestarea de voinţă exprimată.

Clasificarea actelor juridice civile:

În funcţie de legătura actelor juridice cu modalităţile:

1. actul juridic pur şi simplu - a cărui naştere, modificare sau stingere nu este afectată de un eveniment. Efectele acestor acte se produc imediat şi definitiv. Unele acte juridice nu pot fi decât pure şi simple (ex.: căsătoria, adopţia, recunoaşterea filiaţiei).

2. actul juridic afectat de modalităţi - actul a cărui naştere, modificare sau stingere depinde de un eveniment viitor. Unele acte juridice, prin natura lor, sunt afectate de o modalitate (ex.: testamentul este afectat de termen, contractul de asigurare este afectat de condiţie).

Importanţa clasificării are în vedere 2 aspecte:

a) valabilitatea actelor juridice (dacă unele acte juridice prin natura lor sunt afectate de modalităţi, lipsa modalităţii atrage ineficacitatea actului);

b) producerea efectelor juridice.

În funcţie de numărul părţilor participante la încheierea unui act juridic, actele juridice pot fi clasificate astfel:

1. actul juridic unilateral - care ia naştere prin voinţa unei singure părţi (ex.: testamentul, acceptarea unei succesiuni, renunţarea la succesiune, recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei, mărturisirea, oferta de a contracta, promisiunea publică de recompensă, confirmarea unui act juridic anulabil).

Manifestarea de voinţă a unei singure părţi nu este întotdeauna echivalentă cu manifestarea de voinţă a unei singure persoane. De exemplu, mai multe persoane care fac împreună o promisiune publică de recompensă constituie o singură parte, iar actul respectiv este un act juridic unilateral.

Actul juridic unilateral nu trebuie confundat cu contractul unilateral. Acesta din urmă ia naştere prin manifestarea de voinţă a două părţi, dar este unilateral în sensul că numai una din părţi îşi asumă o obligaţie. De exemplu, contractul de donaţie presupune manifestarea de voinţă a două părţi, donatorul şi donatarul, însă numai donatorul îşi asumă o obligaţie (de a preda un lucru), donatarul nefiind obligat cu nimic. Actul juridic unilateral, însă, nu poate fi niciodată un contract.

2. actul juridic bilateral (sinalagmatic) - care ia naştere prin manifestarea de voinţă a două părţi. Majoritatea contractelor sau a convenţiilor sunt acte juridice bilaterale (ex.: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie, contractul de locaţiune, contractul de schimb).

3. actul juridic multilateral - care ia naştere prin manifestarea de voinţă a trei sau mai multe părţi (ex.: contractul de societate).

Importanţa practică a clasificării se referă la:

a) valabilitatea actelor juridice sub aspectul numărului de voinţe necesar pentru încheierea lor;

b) regimul juridic diferit al viciilor de consimţământ (eroarea poate exista atât în cazul actelor juridice unilaterale, cât şi în cazul celor bilaterale; dolul şi violenţa sunt aplicabile, de regulă, doar actelor juridice bilaterale; leziunea poate viza doar un număr redus de acte juridice bilaterale);

c) posibilitatea revocării actelor juridice (actele unilaterale sunt irevocabile, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege în mod expres, iar actele bilaterale şi cele multilaterale pot fi revocate de comun acord de către părţi (mutus dissensus), aşa cum au fost încheiate (mutus consensus).

În funcţie de cerinţa formării valabile a actelor juridice:

1. actul juridic consensual - care ia naştere în mod valabil prin simpla manifestare de voinţă a părţilor (solo consensus).

În dreptul civil român încheierea actelor juridice este guvernată de principiul consensualismului, ceea ce înseamnă că actele juridice consensuale constituie regula în materie, iar celelalte categorii constituie excepţia.

Dacă doresc, părţile pot să consemneze manifestarea lor de voinţă într-un înscris, însă nu pentru valabilitatea actului, ci pentru a-şi asigura un mijloc de probă al actului juridic încheiat.

2. actul juridic formal (solemn) - pentru a cărui valabilitate consimţământul trebuie exprimat într-o anumită formă (ad validitatem sau ad solemnitatem), cerută de lege în mod expres (ex.: testamentul, contractul de donaţie, contractul de vânzare-cumpărare a unei suprafeţe de teren, adopţia, căsătoria).

Nerespectarea cerinţei de formă impusă de lege, de regulă forma autentică, atrage nulitatea actului încheiat.

3. actul juridic real - pentru a cărui încheiere valabilă manifestarea de voinţă trebuie însoţită de predarea (remiterea) bunului ce face obiectul material al actului juridic (ex.: împrumutul, depozitul, darul manual, transportul de mărfuri).

Această clasificare este importantă sub următoarele aspecte:

a) în ceea ce priveşte încheierea valabilă a actelor juridice;

b) pentru încheierea unui act juridic solemn prin mandatar, este necesar ca şi procura să fie încheiată în formă solemnă, pentru a se respecta principiul simetriei de formă;

c) în ceea ce priveşte posibilitatea de modificare a actelor juridice, dacă actul este solemn, el nu va putea fi modificat decât printr-un act în formă solemnă;

d) probele au un regim juridic diferit pentru categoriile de acte juridice cuprinse în cadrul acestei clasificări.

În funcţie de efectele produse:

1. actul juridic constitutiv de drepturi - care dă naştere unor drepturi şi obligaţii ce nu au existat în trecut (ex.: adopţia, căsătoria, actul prin care se constituie un drept de gaj ori de ipotecă). Efectele actelor constitutive se produc numai pentru viitor.

2. actul juridic translativ de drepturi - prin care se transmite un drept din patrimoniul uneia din părţi, în patrimoniul celeilalte părţi (ex.: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie, testamentul, cesiunea de creanţă).

Spre deosebire de actele juridice constitutive, care creează drepturi şi obligaţii ce nu au existat anterior, în cazul actelor juridice translative, este vorba despre strămutarea unor drepturi preexistente în patrimoniul transmiţătorului.

3. actul juridic declarativ de drepturi - prin care se constată, se consolidează sau se definitivează drepturi preexistente (ex.: partajul, tranzacţia, confirmarea unui act juridic anulabil).

Importanţa acestei clasificări priveşte următoarele aspecte:

a) în timp ce actele juridice constitutive şi actele juridice translative de drepturi produc efecte numai pentru viitor (ex nunc), actele juridice declarative de drepturi produc efecte atât pentru viitor, cât şi pentru trecut (ex tunc);

b) calitatea de având-cauză o poate avea doar dobânditorul unui drept printr-un act juridic constitutiv sau translativ de drepturi, nu şi partea dintr-un act juridic declarativ de drepturi;

c) numai actele juridice constitutive şi cele translative de drepturi sunt supuse publicităţii imobiliare;

d) numai actele juridice translative de drepturi pot constitui just titlu pentru uzucapiunea de 10-20 de ani;

e) numai actele juridice constitutive şi cele translative de drepturi sunt supuse rezoluţiunii, ori, după caz, rezilierii, nu şi actele juridice declarative de drepturi.

În funcţie de scopul urmărit de părţi la încheierea actelor juridice:

1. actul juridic cu titlu oneros - prin care fiecare parte a unui act juridic urmăreşte de la cealaltă un contraechivalent sau o contraprestaţie (ex.: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere, contractul de schimb, împrumutul cu dobândă). A nu se înţelege de aici că prestaţiile părţilor trebuie să fie echivalente.

În funcţie de gradul de determinare a prestaţiilor, actele juridice cu titlu oneros se subclasifică astfel:

- actul juridic comutativ - acel act cu titlu oneros în cadrul căruia existenţa şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor este cunoscută din momentul încheierii actului juridic (ex.: contractul de vânzare-cumpărare, contractul de locaţiune).

- actul juridic aleatoriu - acel act cu titlu oneros pentru care existenţa şi întinderea drepturilor şi obligaţiilor părţilor depinde de un eveniment viitor şi nesigur (alea) (ex.: contractul de asigurare, contractul de rentă viageră).

Preview document

Actul Juridic Civil - Pagina 1
Actul Juridic Civil - Pagina 2
Actul Juridic Civil - Pagina 3
Actul Juridic Civil - Pagina 4
Actul Juridic Civil - Pagina 5
Actul Juridic Civil - Pagina 6
Actul Juridic Civil - Pagina 7
Actul Juridic Civil - Pagina 8
Actul Juridic Civil - Pagina 9
Actul Juridic Civil - Pagina 10
Actul Juridic Civil - Pagina 11
Actul Juridic Civil - Pagina 12
Actul Juridic Civil - Pagina 13
Actul Juridic Civil - Pagina 14
Actul Juridic Civil - Pagina 15
Actul Juridic Civil - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Actul Juridic Civil.doc

Alții au mai descărcat și

Cerințele Actului Juridic Civil

CAPITOLUL I CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND ACTUL JURIDIC CIVIL 1.1. Noţiunea de act juridic civil Actul juridic civil reprezintă o manifestare de...

Obiectul Raportului Juridic Civil

1. Definitie Obiectul raportului juridic civil se defineste ca fiind actiunea sau inactiunea la care are dreptul subiectul activ si la care este...

Acte Juridice

Noţiunea de act juridic civil Actul juridic civil reprezintă o manifestare de voinţă făcută cu intenţia de a produce efecte juridice, respectiv de...

Modalitățile Actului Juridic Civil

MODALITATILE ACTULUI JURIDIC CIVIL Din punct de vedere juridic, notiunea de “modalitate” desemneaza un eveniment viitor de care depinde existenta...

Principiul Relativității Actului Juridic Civil

CAPITOLUL I EFECTELE ACTULUI JURIDIC CIVIL SECŢIUNEA I CONSIDERAŢII GENERALE 1. Definiţia efectelor actului juridic civil Prin efectele...

Atributele Dreptului de Proprietate

1.Introducere Înainte de a vorbi despre atributele dreptului de proprietate, considerăm că trebuie sa definim noţiunea de drept de proprietate şi...

Efectele Actului Juridic Civil

Actul juridic civil Notiunea actului juridic civil Izvoarele raportului juridic civil cuprind, pe langa evenimentele juridice (fapte care se...

Cauza Actului Juridic Civil, Forma Conditie Seciala de Validitate

Capitolul 1:Definirea actului juridic civil, conditii de validitate In legislatia civila, in doctrina si practica de specialitate este utilizat...

Ai nevoie de altceva?