Contracte Speciale

CONTRACTELE

CIVILE SPECIALE

seria III – seminarist > Vladimir Diaconita

> R. Dinca

Bibliografie :

1. NCC

2. prelegerile

3. seminarele

4. o carte - Tratat de drept civil. Contracte speciale – Francisc Deak – ed. UJ – vol 1. an 2006, vol 2 si 3 – an 2007 ( ediţie revizuită de R. Popescu)

• art. 102 din Legea de punere în aplicare a NCC

Prelegerea 1

Contractele speciale

în sistemul dreptului

art. 1167 NCC :

(1) Toate contractele se supun regulilor generale din prezentul capitol

- Cap. I – Contracte – Titlul al II-ea : Izv O

C se supun regulilor privind :

o AJ în general

o c ca izvor de obligaţii

Orice c special = un AJ = manifestare de voinţă producătoare e efecte juridice.

Efectele juridice pe care le produce un c sunt de 2 feluri :

+ obligaţionale

+ nonobligaţionale

Din pdv statistic, cele mai frecvente efecte ale c sunt cele obligaţionale constand in naşterea modificarea sau stingerea unor rap. jur. în conţinutul cărora intră dreptul de creanţă corelative unor O.

De aceea, capitolul contracte din NCC este unul rezervat izvoarelor de O.

art. 1167 NCC

(2) regulile particulare privitoare la anumite contracte sunt prevăzute în prezentul cod sau în legi speciale

Principalele contracte speciale sunt regelementate chiar de codul civil.

Există o multitudine de alte c speciale reglementate în alte legi speciale.

OG 51 / 1997 – c de franciză

OG 52 / 1997 privind contractul de leasing

L. 66 / 1993 – contractul de management

Reglementările rezervate c speciale în NCC au raport de norma specială în teoria generală a AJ şi în raport cu TGO. De aceea, aplicarea cumulată a normelor speciale şi a normelor generale se va face cu respectarea principiului : specialia generalibus derogant, generalia speciabilus non derogant.

Analitic – cu privire la principiul mai sus-enunţat, înseamnă că se aplică regulile:

1. Dacă în legătură cu un anumit aspect, E o reglementare in legatura in materia c special aplicabil, atunci aspectul respectiv va fi guvernat de acea reglementare, cu înlăturarea regulilor generale privitoare la acelaşi aspect.

2. Întrucât este excepţională reglementrea c speciale este de strictă interpretare. De aceea, dacă E o îndoială rezonabilă cu privire la calificarea unui c concret ca un anumit tip de c special, atunci reglementarea acelui c special nu se va aplica, c concret fiind supus – în consecinţă – numai TGO.

3. Tot pt că este excepţională, reglementarea c speciale este de strictă aplicare- ceea ce înseamnă ca această reglementare nu se v aputea aplica altor c, decât c special pt care a fost desemnată chiar şi dacă situaţia acelor c pare analogă acelui c special. Altfel spus, reglementarea c special nu poate fi aplicata prin analogie, ci doar în cazurile expres si limitativ prevăzute de lege. ( art. 10 NCC)

4. Atunci când un anumit aspect al unui c concret nu este reglementat în materia c special aplicabil, atunci, respectivul aspect va fi supus reglementării generale a c si O.

5. Atunci când un anumit c concret nu poate fi încadrat într-unul din tipurile de c speciale pt care s-a prevăzut o reglementare specială, atunci c respectiv este nenumit şi el este supus regulilor teoriei generale a c şi O, iar dacă aceste reguli nu sunt îndestulătoare, va fi supus regulilor speciale cu privire la c cu care se aseamănă cel mai mult. ( art. 1168 NCC )

6. Chiar şi în ipoeza în care un c este numit, deci cunoaşte o anumită reglementre specială, dar acea reglementare nu priveşte anumite aspecte ale c şi nu există nici reguli generale care să guverneze acele aspecte, se vor aplica din nou prin analogie şi prin derogare de la regula 3 enunţată - regulile privind acele aspecte prevăzute în materia c special celui mai asemănător.

( exp.: O de a garanta contra evicţiunii – daca transferi un dr tre sa garantezi celui care dobândeşte acel dr ca niciun 3 nu-l va deranja în exerciţiul dr. garantat. Dincă îmi vinde un ceas; el imi garantează că mâine nu mi-l va revendica nimeni – s-ar aplica art. 936 NCC, - dar în cazul imobilelor există riscul sa nu te poti apăra faţă de 3i.)

art. 1651 NCC – aplicarea unor reguli de la vânzare

(1) Dispoziţiile referitoare la vânzare privind O vânzătorului se aplică, în mod corespunzător, O înstrăinătorului în cazul oricărui alt c având ca efect transmiterea unui drept, dacă in reglementările aplicabile acelui c sau din cele referitoare la O în general nu rezultă altfel.