Contracte Speciale

Renta viagera este reglementata in dreptul nostru in art. 1639 si urm. Cod civil, fiind un tipic contract aleatoriu.

Renta perpetua si renta viagera

Pe linga renta viagera, a fost imaginata si renta perpetua, in scopul inlaturarii imprumutului cu dobinda. O asemenea renta consta in instrainarea unui bun si obtinerea in loc a unor rente periodice, permanente.

Renta viagera este acel contract prin care o persoana (numita credirentier) instraineaza, cu titlu oneros sau gratuit, un bun sau plateste o suma de bani unei alte persoane (numita debirentier), care se obliga sa plateasca periodic o renta de bani credirentierului pina la decesul acestuia. Deci, partile, intr-un asemenea contract, sint: credirentierul si debirentierul.

Calitatea de credirentier o are orice persoana capabila de a face acte de dispozitie, deoarece contractul de renta viagera este translativ de proprietate.

Chiar daca acest contract nu a avut pina in prezent frecventa contractului de intretinere, o analiza temeinica a lui se impune.

Delimitare intre renta viagera si de intretinere

In aparenta, aceste doua contracte se confunda. Cu toate acestea, configuratia lor juridica este distincta.

La contractul de intretinere, debitorul se obliga sa asigure creditorului intretinerea pe viata (care consta in hrana, locuinla, imbracaminte, medicamente etc.); Ia renta viagera, debirentierul plateste periodic o renta. Aceasta inseamna ca, la contractul de intretinere, obligatia debitorului este de a face, pe cind la renta viagera, obligatia este de a da. In acest sens, jurisprudenta a decis ca "cele doua contracte nu sint identice, iar ceea ce le deosebeste este natura obligatiei debitorului prestatiilor succesive. Astfel, contractul de intretinere cuprinde o obligatie de a face, esentialmente personala, pe cind contractul de renta viagera cuprinde o obligatie de a da" . In timp ce renta se poate transmite altei persoane, creanta de intretinere, nu.

Spre deosebire de intretinere, renta poate fi urmarita de creditori. In sfirsit, contractul de intretinere este un contract nenumit, pe cind contractul de renta viagera este un contract numit.

Caractere juridice ale contractului de renta viagera

In principiu, renta viagera se infiinteaza cu titlu oneros (art. 1639 Cod civil). Elementul aleatoriu consta in durata de viata a credirentierului; daca va trai mult, atunci el va fi in cistig; dimpotriva, daca va trai mai putin, debirentierul va fi in cistig. In mod obisnuit, contractul de renta viagera este oneros.

O renta viagera ascunde o donatie deghizata atunci cind renta a fost stipulata fictiv. Caracterul gratuit al contractului a fost prezumat de lege in cazul in care instrainarea bunului, in schimbul rentei, s-a facut in favoarea unui mostenitor in linie dreapta, ceea ce va permite mostenitorilor rezervatari sa poata solicita reductiunea liberalitatii.^1)

Cind renta viagera constituie o liberalitate, ea va trebui "sa fie revestita de formele cerute de lege pentru asemenea acte" (art. 1640 Cod civil ), ceea ce inseamna ca vor trebui indeplinite conditiile de fond si de forma specifice liberalitatilor. Renta, in acest caz, va trebui facuta in forma ceruta de legea donatiilor si testamentelor; ea va fi reductibila in cazul in care va depasi cotitatea disponibila; nu va putea fi constituita in favoarea persoanelor incapabile de a primi donatie sau testamente (conform art. 808 Cod civil, este capabil a primi prin donatii oricine este conceput in momentul donatiei; este capabil de a primi prin testament oricine este conceput in momentul mortii testatorului). Cind renta constituie o liberalitate (donatie sau testament), a carei valoare depaseste cotitatea disponibila, art. 844 Cod civil prevede ca "erezii rezervatari au facultatea de a executa aceste dispozitii sau de a abandona proprietatea cantitatii disponibile".

Tot o liberalitate va fi renta viagera si in cazul in care este constituita in favoarea unui tert, care dobindeste calitatea de credirentier. Practic, vom fi in prezenta unei stipulatii pentru altul, institutie neprohibita de lege.

In ceea ce priveste conditiile de fond, renta va trebui sa indeplineasca toate regulile prevazute pentru donatii, insa nu si conditiile de forma ale acestora, deoarece ne vom afla in prezenta unei donatii indirecte (art. 1642 alin. 2 Cod civil). In cazul acestor donatii, nu mai este necesara forma solemna.

Contractul de renta viagera are un caracter consensual. Creditorul rentei instraineaza debitorului un bun mobil sau imobil, ceea ce echivaleaza cu o vinzare, iar renta platita periodic reprezinta pretul vinzarii. Asemenea oricarei vinzari, proprietatea bunului se transfera de la o persoana la alta, prin simplul acord de vointa al partilor. Aceasta determina caracterul consensual al rentei. Excluzind situatia prevazuta de art. 1647 Cod civil, contractului de renta viagera i se aplica, in general, regulile de la contractul de vinzare-cumparare.

Cind obiectul contractului de renta viagera il formeaza un teren, actul trebuie sa fie intocmit in mod obligatoriu in forma autentica; daca este o constructie, este necesar doar un inscris, pentru a putea fi realizata procedura publicitatii.

Contractul de renta viagera este translativ de proprietate. Fara a fi necesara traditiunea bunului, transferul dreptului de proprietate are loc in momentul acordului de vointa al partilor (situatie similara vinzarii). Asemenea vinzatorului, credirentierul va beneficia de privilegiul recunoscut in favoarea sa.

Daca renta este cu titlu gratuit, "ea nu este aleatorie, caci un contract, ca sa fie aleatoriu, trebuie sa prezinte acest caracter pentru ambele parti, in ce priveste prestatiile lor reciproce".^2)

Legea permite infiintarea rentei in favoarea mai multor persoane (art. 1643 Cod civil ).