Drept civil

Unitatea de studiu nr. 1

DREPTUL - NOȚIUNE, SISTEMUL DREPTULUI

Obiective specifice

Studierea capitolului Dreptul - Noțiune, sistemul dreptului - asigură cunoștințe pentru ca viitorul specialist să deprindă competența de a:

- defini - dreptul și norma juridică

- cunoaște și interpreta norma juridică pentru a o putea aplica situațiilor practice. Cuprins - timp de studiu 4 ore

1. Accepțiunile noțiunii de drept 2. Sistemul dreptului

3. Norma juridică - noțiune, trăsături, structură, clasificare

4. Izvoarele dreptului și aplicarea normelor juridice de drept intern 5. Principiile dreptului civil

1. Accepțiunile noțiunii de drept evidențiază:

- - Dreptul obiectiv - ansamblul normelor juridice edictate sau sancționate de stat, care exprimă voința de stat (voința generală ridicată la rang de lege) care se aduc la îndeplinire prin conștiința juridică și în ultimă instanță prin forța coercitivă a statului; privit în dinamica sa - dreptul obiectiv în vigoare la un anumit moment dat, într-un stat dat - constituie dreptul pozitiv (ex. sistemul dreptului român intern în prezent).

- Dreptul subiectiv - posibilitatea recunoscută de lege unei persoane de a-și valorifica un interes legitim; aparține persoanelor, subiectelor de drept, în raporturile juridice concrete; se întemeiază pe normele juridice ale dreptului obiectiv care reglementează acele relații interumane devenite astfel raporturi juridice.

- - Știința dreptului - doctrina - literatura juridică, opinii ale specialiștilor juriști referitoare la normele juridice și modul de aplicare ale acestora.

2. Sistemul dreptului

Ansamblul normelor juridice (dreptul obiectiv) se structurează într-un sistem armonizat format din ramuri, instituții și norme juridice pe baza mai multor criterii

- domeniul de relații sociale reglementate - metoda de reglementare

- interesul apărat de normele juridice

- caracterul conduitei prescrise de norma juridică, ș.a.

În dreptul obiectiv distingem:

- Dreptul internațional public - raporturile juridice se stabilesc între state ca titulare de suveranitate,

sau între acestea și organisme internaționale ca subiecte de drept distincte

Normele juridice care le reglementează sunt de regulă tratatele, pactele, declarațiile, moțiunile

statelor participante la acele raporturi juridice.

- Dreptul internațional privat - raporturile juridice de natură civilă ce se stabilesc între persoane, având un element de extraneitate cărora le sunt aplicabile normele juridice de drept internațional privat.

În sistemul dreptului român intern ramurile de drept se grupează în două mari diviziuni:

Dreptul public:

- reglementează și apără interesul general desprins din interesele individuale în relațiile persoanelor fizice sau juridice, pe de o parte, și stat (autoritățile publice) pe de altă parte.

- în raporturile juridice de drept public, cel puțin o parte (un subiect) este o autoritate publică ce se află într-o poziție supraordonată față de celălalt subiect al relației sociale.

- normele juridice de drept public sunt imperative și sunt apărate din oficiu de autoritățile publice.

Sunt ramuri de drept public:

- dreptul constituțional - principal izvor de drept Constituția, legea fundamentală pe care se constituie întregul sistem de drept

- dreptul administrativ - dreptul financiar

- dreptul penal

Dreptul privat:

- reglementează și apără interesele particulare ale persoanelor fizice și juridice în raporturile juridice care se stabilesc între ele și în care părțile se află într-o poziție de egalitate juridică.

Sunt ramuri de drept privat:

- dreptul civil - care constituie și dreptul comun în diviziunea dreptului privat (prevederile celorlalte ramuri de drept privat se completează - când este necesar - cu dispozițiile de drept civil)

- dreptul comercial - dreptul familiei

- dreptul muncii

Funcțiile și principiile dreptului

Funcțiile dreptului sunt direcțiile principale (fundamentale) în care se aplică întregul sistem al dreptului, astfel dreptul:

- asigură cadrul legal de organizare și funcționare a întregului sistem social

- apără și garantează interesele (valorile) fundamentale ale societății (siguranța socială, proprietatea, drepturile și libertățile cetățenești)

- este principalul mijloc de conducere la nivel macrosocial

- are funcție normativă de stabilire a unei conduite necesară și utilă în societate.

Principiile fundamentale ale dreptului sunt expres prevăzute prin normele juridice sau se desprind din

ansamblul acestora ca direcții de ordonare a relațiilor sociale:

- Stabilirea bazei legale de funcționare a statului, ca stat de drept, democratic și social (art. 1 din

Constituție și alte acte normative).

- Garantarea libertății și egalității cetățenirlor (Constituție și alte acte normative).

- Existența și promovarea răspunderii sociale, a răspunderii juridice a fiecărui cetățean. - Îmbinarea echității în justiție în ansamblul vieții sociale.

Întrebări și grile:

1. Ce este dreptul obiectiv?

2. Care sunt criteriile de constituire în sistem a normelor juridice și care sunt componentele sistemului dreptului român.

3. Ce este dreptul subiectiv? Prezentați un exemplu din dreptul obiectiv și un drept subiectiv corespunzător.

4. Din diviziunea dreptului privat fac parte:

a. dreptul civil, dreptul constituțional, dreptul penal;

b. dreptul familiei, dreptul financiar, dreptul comercial; c. dreptul civil, dreptul comercial, dreptul familiei

5. În dreptul civil normele juridice preponderente sunt: a. norme imperative;

b. norme morale;

c. norme dipozitive.