Drept civil

Curs
9/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 12 fișiere: docx
Pagini : 209 în total
Cuvinte : 81183
Mărime: 682.22KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: V. Stoica

Extras din document

Cursul 1

Patrimoniul

Introducere

În Codul Civil din 1864, deși sunt mai multe texte care folosesc această noțiune, ea nu e definită ca atare. Totuși, mai întâi pe marginea C.civ. francez, iar apoi și pe marginea C.civ. al nostru, s-au construit 3 teorii:

A. Teoria personalistă a patrimoniului:

Intrucât patrimoniul este expresia juridică a personalității și expresia puterii juridice cu care persoana este investită, rezultă că:

- numai persoanele pot avea un patrimoniu

- orice persoană are un patrimoniu

- o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu

Prin urmare, există o legătură indisolubilă între persoană și patrimoniu. Din această legătură decurg unitatea, unicitatea și indivizibilitatea patrimoniului.

LEGATURA PERSOANA-PATRIMONIU => UNITATEA PATRIMONIULUI

Indivizibilitatea a făcut ca, în situații de criză, când creditorii nu își puteau satisface creanțele împotriva debitorilor, puteau, prin gaj general (garantia comuna a creditorilor), să urmărească întreg patrimoniul debitorului. S-a pus problema multiplicării patrimoniilor, astfel încât debitorul să poată fi urmărit numai de creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită activitate.

1 persoana - 1 patrimoniu => indivizibilitatea si unitatea patrimoniului

B. Teoria afectațiunii patrimoniului:

S-a spus că o persoană poate să afecteze o parte din bunurile sale realizării unui anumit scop și, în jurul acestui scop, se putea crea un patrimoniu distinct, astfel fiind creata teoria patrimoniului de afectațiune. Aceasta a fost elaborată de juriști germani, care au plecat de la sintagma „patrimoniu de afectațiune”.

Unitatea patrimoniului nu mai este legata de persoana titularului sau, ci de scopul caruia ii este afectat patrimoniul.

SCOPUL CARUIA II ESTE AFECTAT PATRIMONIUL => UNITATEA PATRIMONIULUI

1 scop - 1 patrimoniu => indivizibilitatea si unitatea patrimoniului

=> multiplicarea patrimoniului

C. Teoria modernă a patrimoniului:

Compatibilitatea dintre primele doua teorii a devenit posibila pe masura ce subiectele colective de drept au fost recunoscute (in dreptul public si privat). Ca persoana fizica, persoana juridica este titulara a unui patrimoniu propriu.

S-a observat, astfel, că multiplicarea patrimoniului poate fi înlocuită pe 2 căi:

- Fiecare persoană fizica se poate asocia, pentru a crea persoane juridice, cu sau fără scop lucrativ. Nu a mai fost necesar sa se multiplice patrimoniul unei persoane fizice prin intermediul ideii de afectatiune, cat timp persoana fizica se poate asocia pentru a intemeia o persoana morala cu un patrimoniu distinct.

Ulterior, s-a recunoscut posibilitatea constituirii unei societăți cu un singur asociat.

- Chiar dacă nu se creează o nouă persoană juridică, este posibilă afectarea unei mase de bunuri pentru realizarea unui anumit scop, dacă se acceptă ideea de divizare a patrimoniului. Astfel, s-a născut teoria modernă a patrimoniului, care păstrează din teoria personalistă ideile fundamentale, dar, spre deosebire de aceasta, adaugă ideea divizibilității patrimoniului.

Ca urmare, ideea de afectatiune a incetat sa mai sublinieze legatura patrimoniu- persoana, devenind temeiul recunoasterii divizibilitatii patrimoniului in mai multe mase de bunuri cu regimuri juridice diferite.

Patrimoniul ramane legat de persoana, legatura ce explica unitatea sa, aceasta neexcluzand insa ideea de afectare a sa.

1 persoana - 1 patrimoniu => unitatea patrimoniului

=> divizibilitatea patrimoniului

Codul civil în vigoare consacră teoria modernă și o reformează, adică recunoaste divizibilitatea patrimoniului, iar în unele situații creează o autonomie mai mare a unor anumite mase patrimoniale.

Notiunea juridica de patrimoniu

Distingem trei idei în structura logică a noțiunii de patrimoniu:

1. patrimoniul este compus din drepturi si obligatii cu valoare economica

2. patrimoniul este o universalitate juridica

3. patrimoniul este un atribut al personalitatii

1. Patrimoniul este compus din drepturi si obligatii cu valoare economică

A. Criteriul patrimonialitatii

Acest criteriu este expres prevazut de art. 31 alin. (1) C. civ.

Drepturile subiective civile se impart in drepturi patrimoniale si drepturi nepatrimoniale. Patrimoniul cuprinde drepturile și datoriile patrimoniale = cele care se pot evalua în bani, au valoare pecuniară.

Excludem, deci, drepturile nepatrimoniale. Cu toate acestea, faptele ilicite prin care se cauzeaza un prejudiciu ca urmare a vatamarii unui drept personal nepatrimonial genereaza un raport de raspundere civila delictuala, iar dreptul de a cere repararea materiala a prejudiciului este patrimonial.

Valoarea pecuniara a drepturilor si datoriilor care compun patrimoniul nu presupune ca toate acestea au ca obiect sume de bani,ci doar ca el este evaluabil bani. ! NU este relevanta identitatea materiala a bunurilor la care se refera drepturile si datoriile, ci numai valoarea lor baneasca.

B. Fungibilitatea lato sensu a elementelor patrimoniale.

Drepturile si datoriile sunt fungibile. Fungibilitatea are alt sens decât cel din clasificarea bunurilor (= bunuri care pot fi înlocuite unele cu altele, în materialitatea lor). Când ne referim la elementele patrimoniale fungibile, avem în vedere nu materia, nu substanța, ci avem în vedere valoarea economică, deoarece valorile economice se pot înlocui unele cu altele. Asa se justifica teoria daunelor-interese si subrogatia reala

C. Patrimoniul in sens economic

Criteriul patrimonialității dă valoarea economică, astfel distingem:

- Patrimoniul în sens economic: nu cuprinde și datoriile, nu se referă la drepturi, ci la averea destinata, în principal, satisfacerii nevoilor de consum și, în subsidiar, investițiilor.

- Patrimoniul în sens juridic: drepturi si datorii cu valoare pecuniara.

In sens juridic patrimoniul subzista chiar daca e compus numai din datorii sau daca valoarea datoriilor este mai mare decat a drepturilor. Patrimoniul in sens economic nu cuprinde si bunurile viitoare, in vreme ce patrimoniul in sens juridic include si drepturile si datoriile viitoare cu continut economic.

Preview document

Drept civil - Pagina 1
Drept civil - Pagina 2
Drept civil - Pagina 3
Drept civil - Pagina 4
Drept civil - Pagina 5
Drept civil - Pagina 6
Drept civil - Pagina 7
Drept civil - Pagina 8
Drept civil - Pagina 9
Drept civil - Pagina 10
Drept civil - Pagina 11
Drept civil - Pagina 12
Drept civil - Pagina 13
Drept civil - Pagina 14
Drept civil - Pagina 15
Drept civil - Pagina 16
Drept civil - Pagina 17
Drept civil - Pagina 18
Drept civil - Pagina 19
Drept civil - Pagina 20
Drept civil - Pagina 21
Drept civil - Pagina 22
Drept civil - Pagina 23
Drept civil - Pagina 24
Drept civil - Pagina 25
Drept civil - Pagina 26
Drept civil - Pagina 27
Drept civil - Pagina 28
Drept civil - Pagina 29
Drept civil - Pagina 30
Drept civil - Pagina 31
Drept civil - Pagina 32
Drept civil - Pagina 33
Drept civil - Pagina 34
Drept civil - Pagina 35
Drept civil - Pagina 36
Drept civil - Pagina 37
Drept civil - Pagina 38
Drept civil - Pagina 39
Drept civil - Pagina 40
Drept civil - Pagina 41
Drept civil - Pagina 42
Drept civil - Pagina 43
Drept civil - Pagina 44
Drept civil - Pagina 45
Drept civil - Pagina 46
Drept civil - Pagina 47
Drept civil - Pagina 48
Drept civil - Pagina 49
Drept civil - Pagina 50
Drept civil - Pagina 51
Drept civil - Pagina 52
Drept civil - Pagina 53
Drept civil - Pagina 54
Drept civil - Pagina 55
Drept civil - Pagina 56
Drept civil - Pagina 57
Drept civil - Pagina 58
Drept civil - Pagina 59
Drept civil - Pagina 60
Drept civil - Pagina 61
Drept civil - Pagina 62
Drept civil - Pagina 63
Drept civil - Pagina 64
Drept civil - Pagina 65
Drept civil - Pagina 66
Drept civil - Pagina 67
Drept civil - Pagina 68
Drept civil - Pagina 69
Drept civil - Pagina 70
Drept civil - Pagina 71
Drept civil - Pagina 72
Drept civil - Pagina 73
Drept civil - Pagina 74
Drept civil - Pagina 75
Drept civil - Pagina 76
Drept civil - Pagina 77
Drept civil - Pagina 78
Drept civil - Pagina 79
Drept civil - Pagina 80
Drept civil - Pagina 81
Drept civil - Pagina 82
Drept civil - Pagina 83
Drept civil - Pagina 84
Drept civil - Pagina 85
Drept civil - Pagina 86
Drept civil - Pagina 87
Drept civil - Pagina 88
Drept civil - Pagina 89
Drept civil - Pagina 90
Drept civil - Pagina 91
Drept civil - Pagina 92
Drept civil - Pagina 93
Drept civil - Pagina 94
Drept civil - Pagina 95
Drept civil - Pagina 96
Drept civil - Pagina 97
Drept civil - Pagina 98
Drept civil - Pagina 99
Drept civil - Pagina 100
Drept civil - Pagina 101
Drept civil - Pagina 102
Drept civil - Pagina 103
Drept civil - Pagina 104
Drept civil - Pagina 105
Drept civil - Pagina 106
Drept civil - Pagina 107
Drept civil - Pagina 108
Drept civil - Pagina 109
Drept civil - Pagina 110
Drept civil - Pagina 111
Drept civil - Pagina 112
Drept civil - Pagina 113
Drept civil - Pagina 114
Drept civil - Pagina 115
Drept civil - Pagina 116
Drept civil - Pagina 117
Drept civil - Pagina 118
Drept civil - Pagina 119
Drept civil - Pagina 120
Drept civil - Pagina 121
Drept civil - Pagina 122
Drept civil - Pagina 123
Drept civil - Pagina 124
Drept civil - Pagina 125
Drept civil - Pagina 126
Drept civil - Pagina 127
Drept civil - Pagina 128
Drept civil - Pagina 129
Drept civil - Pagina 130
Drept civil - Pagina 131
Drept civil - Pagina 132
Drept civil - Pagina 133
Drept civil - Pagina 134
Drept civil - Pagina 135
Drept civil - Pagina 136
Drept civil - Pagina 137
Drept civil - Pagina 138
Drept civil - Pagina 139
Drept civil - Pagina 140
Drept civil - Pagina 141
Drept civil - Pagina 142
Drept civil - Pagina 143
Drept civil - Pagina 144
Drept civil - Pagina 145
Drept civil - Pagina 146
Drept civil - Pagina 147
Drept civil - Pagina 148
Drept civil - Pagina 149
Drept civil - Pagina 150
Drept civil - Pagina 151
Drept civil - Pagina 152
Drept civil - Pagina 153
Drept civil - Pagina 154
Drept civil - Pagina 155
Drept civil - Pagina 156
Drept civil - Pagina 157
Drept civil - Pagina 158
Drept civil - Pagina 159
Drept civil - Pagina 160
Drept civil - Pagina 161
Drept civil - Pagina 162
Drept civil - Pagina 163
Drept civil - Pagina 164
Drept civil - Pagina 165
Drept civil - Pagina 166
Drept civil - Pagina 167
Drept civil - Pagina 168
Drept civil - Pagina 169
Drept civil - Pagina 170
Drept civil - Pagina 171
Drept civil - Pagina 172
Drept civil - Pagina 173
Drept civil - Pagina 174
Drept civil - Pagina 175
Drept civil - Pagina 176
Drept civil - Pagina 177
Drept civil - Pagina 178
Drept civil - Pagina 179
Drept civil - Pagina 180
Drept civil - Pagina 181
Drept civil - Pagina 182
Drept civil - Pagina 183
Drept civil - Pagina 184
Drept civil - Pagina 185
Drept civil - Pagina 186
Drept civil - Pagina 187
Drept civil - Pagina 188
Drept civil - Pagina 189
Drept civil - Pagina 190
Drept civil - Pagina 191
Drept civil - Pagina 192
Drept civil - Pagina 193
Drept civil - Pagina 194
Drept civil - Pagina 195
Drept civil - Pagina 196
Drept civil - Pagina 197
Drept civil - Pagina 198
Drept civil - Pagina 199
Drept civil - Pagina 200
Drept civil - Pagina 201
Drept civil - Pagina 202
Drept civil - Pagina 203
Drept civil - Pagina 204
Drept civil - Pagina 205
Drept civil - Pagina 206
Drept civil - Pagina 207
Drept civil - Pagina 208
Drept civil - Pagina 209

Conținut arhivă zip

  • Drept civil 1 modificat.docx
  • Drept civil 10 modificat.docx
  • Drept civil 11 modificat.docx
  • Drept civil 12 modificat.docx
  • Drept civil 2 modificat.docx
  • Drept civil 3 modificat.docx
  • Drept civil 4 modificat.docx
  • Drept civil 5 modificat.docx
  • Drept civil 6 modificat.docx
  • Drept civil 7 modificat.docx
  • Drept civil 8 modificat.docx
  • Drept civil 9 modificat.docx

Alții au mai descărcat și

Persoana ca subiect de drept civil - persoana fizica

INTRODUCERE Lucrarea de față își propune să prezinte principalele aspecte ale persoanei fizice ca subiect de drept civil. Persoana fizică este...

Capacitatea de Folosință a Persoanei Juridice

Secţiunea 1 Noţiunea persoanei juridice În lipsa unei definiţii legale a persoanei juridice, în literatura de speciali¬tate au fost formulate mai...

Exproprierea pentru Cauză de Utilitate Publică

SECȚIUNEA I DREPTUL DE PROPRIETATE CONȚINUT ȘI CARACTERE 1.1. Dreptul de proprietate: definiție și conținut Având în vedere conținutul său...

Efectele Exproprierii pentru Cauză de Utilitate Publică

1.Definirea exproprierii şi sediul materiei Exproprierea poate fi definită ca „o instituţie juridică de drept public care constă în achiziţia...

Dreptul la Onoare și la Demnitate

I. ANALIZĂ A DREPTURILE PERSONALITĂŢII Drepturile omului pot fi definite ca ansamblul de norme juridice internaţionale prin care sunt recunoscute...

Drept procesual civil 2019 - Partea generala suport, curs revizuit

Capitolul I NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1. Justiția și procesul civil 1.1. Considerații prealabile Justiția, privită sub ambele sale aspecte - ca...

Mijloace juridice de aparare ale promitentului-cumparator prin intermediul cartii funciare

Antecontractul (promisiunea) de vânzare-cumpărare este actul juridic prin care o persoană, denumită promitent-vânzător se obligă să vândă în viitor...

Drept civil partea generala - persoanele

Unitatea de învăţare nr. 1 PERSOANA FIZICĂ Cuprins: §1. Capacitatea civilă a persoanei fizice. §2. Identificarea persoanei fizice. §3....

Ai nevoie de altceva?