Drept Civil

Dreptul civil reprezintă ansamblul de norme juridice care reglementează raporturile patrimoniale şi nepatrimoniale ce se stabilesc între persoane fizice şi juridice aflate pe pozitii de egalitate juridică.

Raportul juridic este o relaţie socială reglementată de o normă de drept. În structura sa cuprinde 3 elemente:

- Subiectele (persoane fizice sau juridice)

- Conţinutul dat de totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor

- Obiectul raportului juridic presupune conduita părţilor raportului juridic; se răsfrânge asupra unui bun

SUBIECTELE RAPORTULUI JURIDIC

In cadrul raportului juridic:

a) Persoana fizică = omul privit in individualitatea sa ca titular de drepturi şi obligaţii

b) Persoana juridică = subiectul colectiv de drept care având o organizare de sine stătătoare , un patrimoniu propriu susţinut de persoane fizice care alcătuiesc persoana juridică şi un scop in acord cu interesul general obştesc devine titular de drepturi şi obligaţii

Pentru a deveni parte intr-un raport juridic atât persoana fizică, cât şi cea juridică trebuie să aibă capacitate juridică:

-capacitate de folosniţă

-capacitate de exerctiu

Capacitatea de folosinţă reprezintă aptitudinea generală şi abstractă recunoscută de lege oricărui subiect de drept de a fi titular de drepturi şi obligaţii civile.

Capacitatea de exerciţiu reprezintă aptitudinea oricărui subiect de drept de a deveni titular de drepturi şi de a-şi îndeplini obligaţiile asumate prin încheierea unor acte juridice.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosinţă se dobândeşte la naştere şi se pierde la momentul constatării decesului.

În materie succesorală este reglementată o situaţie de excepţie cu privire la posibilitatea copilului conceput dar nenăscut încă de a dobândi în patrimonial său anumite drepturi. Această situaţie presupune recunoaşterea unei capacităţi de folosinţă anticipate pentru copilul concepu tdar nenăscut cu condiţia ca la naştere copilul să se nască viu nu şi viabil.

În legislaţia noastră, capacitatea de folosinţă poate fi îngrădită fie ca măsură de protecţie a unei anumite categorii de personae (ex.: a minorului de 16 ani care nu poate dispune prin testament decât de jumătate din bunurile de care ar dispune dacă ar fi major), fie ca sancţiune complementară (ex.: interdicţia de a exercita anumite drepturi dacă persoana se face vinovată unei fapte penale.

În cazul persoanelor fizice, capacitatea de exerciţiu presupune parcurgerea a 3 etape:

1 Până la 14 ani-persoana este lipsită de capacitate de exerciţiu

2 14-18 ani – persoana beneficiază de capacitate de exerciţiu restrânsă

3 Peste 18 ani – persoana beneficiază de capacitate deplină

Capaitatea de exerciţiu presupune existenţa de folosinţă şi un element esenţial: discernământul.

În funcţie de

1 Minorul de 14 ani lipsit de capacitate de exerciţiu: nu va putea încheia acte juridice decât prin intermediul reprezentanţilor legali cu excepţia actelor juridice mărunte şi a unui deposit la CEC.

2 14-18 ani: minorul beneficiază de o capacitate de exerciţiu restrânsă va putea încheia :

a) În nume propriu actele pe care le putea încheia şi până la 14 ani;

b) Acte de administrare numai cu acordul prealabil al reprezentanţilor legali; acte de dispoziţie numai cu acordul prealabil al reprezenanţilor legali;

c) Nu va putea încheia un contract de donaţie sau să garanteze exercitarea obligaţiilor unei alte personae.

3 18 ani- persoana dobândeşte capacitate deplină de exerciţiu putând încheia orice acte juridice în limitele legii şi a bunelor moravuri.

4 Vor fi lipsite de capacitate de exerciţiu minorii până la împlinirea vârstei de 14 ani şi persoanele puse sub interdicţie judecătorească datorită dizabilităţioi mintale indifferent de vârstă.

În cazul persoanelor juridice pentru a putea deveni parte într-un raport juridic, acestea trebuie să dispună de capacitate de folosinţă şi capacitate de exerciţiu.

În cazul persoanei juridice, capacitatea de folosinţă este limitată din start de principiul specialitatii capacităţii de folosinţă care presupune că persoana juridică nu va beneficia decât de acele drepturi care se circumscriu perfect obiectului de activititate pe care trebuie să-l desfăşoare, pe cale de consecinţă, şi capacitatea de exerciţiu nva fi limitată aceasta neputând încheia decât acele acte juridice care corespund necesarului aducerii la îndeplinire a obiectului de activitate.

CONŢINUTUL RAPORTULUI JURIDIC-totalitatea drepturilor şi obligaţiilor părţilor