Cuprins
- 1. Contractul de vanzare cu varietatile sale: vanzarile experimentale, vanzarea mostenirii, vanzarea cu optiune de rascumparare, vanzarea cu plata pretului in rate si cu rezerva proprietatii;
- 2. Contractul de schimb;
- 3. Contractul de locatiune cu varietatile sale: contractul de inchiriere a spatiilor cu destinatie profesionala, contractul de inchiriere a locuintei, contractul de arendare;
- 4. Contractul de antrepriza cu varietatea antreprizei de constructii;
- 5. Contractul de mandat cu varianta mandatului fara reprezentare de drept comun;
- 6. Contractul de imprumut cu doua variante: imprumutul de folosinta (comodat) si imprumutul de consumatie (mutuum) cu varietatea imprumutului cu dobanda;
- 7. Contractul de depozit cu varietatile: depozitul necesar, depozitul asimilat celui necesar, depozitul neregulat si sechestrul;
- 8. Contractele aleatorii: jocul si prinsoarea, renta viagera, intretinerea.
- 9. Contractul de tranzactie.
Extras din curs
Contractul de vanzare
Notiune
Potrivit art. 1650 C.civ., vanzarea este contractul prin care vanzatorul transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita cumparatorului proprietatea unui bun in schimbul unui pret pe care cumparatorul se obliga sa il plateasca. Poate fi de asemenea transmis prin vanzare un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept.
Efectele definitorii ale unei vanzari sunt, pe de o parte transferul unui drept din patrimoniul vanzatorului in patrimoniul cumparatorului, iar pe de alta parte, obligatia asumata in schimb de cumparator de a plati o suma de bani numita pret. Cu privire la prima trasatura, C.civ. este cel mai larg cu putinta; transferul vizeaza de regula dreptul de proprietate, dar poate viza orice drept disponibil (dezmembraminte, drepturi de creanta, potestative, se pot transfera si alte valori patrimoniale a caror natura este discutata - universalitatile de fapt, universalitatile de drept atunci cand prin exceptie pot fi detasate de persoana titularului, contracte etc).
Chiar daca nu se prevede expres caracterul patrimonial al drepturilor ce pot fi transferate, acesta decurge din ansamblul definitiei, intrucat de vreme ce dreptul transmis poate servi drept avantaj corelativ la asumarea obligatiei de a plati un pret in bani, rezulta ca dreptul transmis este evaluabil in bani, fiind asadar patrimonial. Prin urmare, drepturile personal nepatrimoniale nu pot fi transmise nici printr-o vanzare. Contractele incheiate cu privire la aceste drepturi nu au natura unei transmisiuni, insa reprezinta din perspectiva titularului drepturilor acte unilaterale de exercitare a drepturilor in cauza si sunt valabile si atunci cand se incheie cu titlu oneros. Prin exceptie, exista si drepturi patrimoniale care, in virtutea unor reguli speciale, sunt intransmisibile si nu pot face obiectul unei vanzari [dreptul la pensie, dreptul chiriasului unui bun mobil ori al chiriasului unei locuinte, dreptul creditorului intretinerii (contractuala sau familiala)].
Dezmembramintele personale ale dreptului de proprietate (uzul si abitatia), ca si celelalte, pot face obiectul derivat al unei vanzari, in situatia in care drepturile in cauza se constituie, in mod
originar, in schimbul obligatiei asumate de titular de a-i plati cocontractantului nud proprietar o suma de bani. Daca un drept constituit in schimbul unei sume de bani este un dezmembramant al dreptului de proprietate, constituirea antreneaza un transfer de prerogative de la proprietar catre titular; daca transferul este consimtit in schimbul obligatiei de a se plati o suma de bani, constituirea va avea natura unei vanzari.
In ceea ce priveste obligatia de a plati pretul (asumata de cumparator fata de vanzator), aceasta nu poate sa consiste decat intr-o suma de bani. Banii sunt unitatile monetare cu putere circulatorie la locul in care urmeaza sa se faca plata.
Caractere juridice
1. Contract esentialmente sinalagmatic, presupunand obligatia vanzatorului de a transmite un drept si obligatia reciproca si interdependenta a cumparatorului de a plati o suma de bani;
2. Contract esentialmente oneros, deoarece fiecare dintre parti urmareste un avantaj patrimonial pe care il socoteste echivalent cu acela pe care i l-a cedat cocontractantul;
3. In principiu comutativ, in sensul ca, de regula, la data incheierii contractului, V si C1 cunosc existenta si intinderea prestatiilor la care se obliga. Totusi, prin exceptie, contractul poate fi aleatoriu atunci cand existenta sau intinderea uneia dintre prestatii nu este certa la data incheierii contractului; cand aceasta incertitudine antreneaza pentru cel putin una dintre parti atat un risc de pierdere, cat si o sansa de castig si cand motivul determinant pentru care a contractat acea parte este tocmai sansa de castig, contractul este aleatoriu.
Ex.: vanzarea pentru o suma predeterminata incheiata in zori cu privire la pestele pe care pescarul il va strange in cursul unei zile de pescuit. Exista in acest tip de contract o obligatie accesorie a vanzatorului responsabil pentru formarea obiectului vanzarii de a depune toata diligenta necesara pentru ca obiectul sa fie cat mai consistent posibil. Ipoteza inversa se intalneste cu precadere in tranzactiile futures in cadrul carora efectele de comert sunt instrainate in mod actual pentru un pret ce depinde de cotatii bursiere viitoare imprevizibile.
4. Contract translativ - notiunea este susceptibila de 2 intelesuri:
1) Contractul este translativ daca are ca efect transferul unui drept, indiferent daca efectul se produce chiar la incheierea contractului sau se produce ulterior in executarea unei obligatii contractuale. In acest sens, vanzarea este un contract esentialmente translativ, neexistand un contract de vanzare care sa nu transfere un drept.
2) In al doilea sens se are in vedere momentul la care se produce transferul; in cazul in care acesta se produce chiar prin incheierea contractului, se spune ca acel contract are caracter translativ. Din perspectiva acestui inteles, vanzarea este, de regula, un contract translativ. In principiu, atunci cand bunul este deja individualizat, cand legea nu cere formalitati speciale, cand partile nu au stabilit modalitati si cand bunul exista, contractul de vanzare produce transferul dreptului chiar la data incheierii contractului. Ori de cate ori una din aceste cerinte lipseste, transferul este amanat pana la o data ulterioara.
1 Vanzatorul si Cumparatorul
5. Contract cu executare uno ictu - deoarece, prin ipoteza, in cazul vanzarii, transferul unui drept reprezinta prestatia asumata prin una din obligatiile esentiale izvorate din contract si deoarece acest transfer este intotdeauna instantaneu, rezulta ca, in ansambul sau, contractul va fi considerat ca instantaneu, iar nu cu executare succesiva. Acest caracter exista si atunci cand efectele sunt amanate pana la implinirea unui termen, si atunci cand plata pretului a fost impartita de parti in rate scadente la termene succesive. Si in aceasta ultima situatie, pretul este, din perspectiva vanzatorului, o prestatie globala care numai in totalitatea sa reprezinta un echivalent al bunului vandut, iar nu una din prestatiile succesive care s-ar datora in schimbul acestuia;
6. In principiu consensual. Prin urmare, se poate incheia prin acordul de vointe, indiferent de modul in care a fost exprimat, cu conditia ca el sa fie neindoielnic. Situatiile derogatorii au caracter exceptional, trebuie prevazute in lege si sunt supuse unei interpretari stricte. Spre ex., potrivit art. 1244 C.civ., atunci cand vanzarea are ca obiect transferul/constituirea de drepturi supuse inscrierii in CF, contractul trebuie incheiat in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Actele supuse doar notarii nu sunt supuse si cerintei formei autentice, notarea fiind doar o forma de opozabilitate (902 si urm. C.civ.). O alta exceptie este vanzarea unei mosteniri, vanzarea unei marci etc. Exista situatii in care legea prevede anumite formalitati, nu pentru incheierea valabila a contractului, ci numai pentru producerea unora dintre efectele sale (inscrierea in CF!?).
Un alt exemplu il reprezinta omologarea transferurilor de proprietate ce privesc autovehiculele, omologare ce se realizeaza de catre organele politiei rutiere din circumscriptia [ ]. In principiu, omologarea are efecte administrative, nu civile (cumparatorul devine debitor al obligatiei de a plati impozitul aferent din momentul in care transferul a fost omologat). Tot astfel, cumparatorul devine debitor al obligatiei legale propter rem de a incheia un contract de RCA cu privire la autovehicul dupa inscrierea transferului proprietatii in registrul politiei samd.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept civil - Contractele speciale.pdf