Drept Civil - Curs 1

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Drept Civil - Curs 1.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

PATRIMONIUL

Raportul juridic civil este prin definitie o relatie sociala reglementata de norma juridica civila. Asa cum s-a studiat in anul I, el are un character dublu volitional, in sensul ca doua vointe prefigureaza relatia sociala si anume, vointa legii exprimata prin norma juridica si vointa subiectelor exprimata prin acte si fapte juridice.

Elementele structurale ale raportului civil sunt 3 si anume : subiectele, continutul si obiectul rapor-tului civil.

Subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice si juridice intre care se stabilesc dreptu-rile si obligatiile civile.

Continutul reprezinta drepturile subiective si obligatiile correlative care revin subiectelor, iar obiectul raportului juridic civil este insasi actiunea sau abstentiunea la care este indreptatit subiectul activ si la care este indatorat subiectul pasiv.

Stiinta dreptului civil studiaza printre altele drepturile subiective si obligatiile cu continut econo-mic, exprimat frecvent in bani.

Dar drepturile subiective patrimoniale pot fi abordate in 2 modalitati. Intr-o prima modalitate, fie-care drept subiectiv este privit separat, ca apartinand unui anume subiect. In aceasta abordare, dreptul su-biectiv luat in considerare sub toate caracteristicile sale juridice, poate fi un drept real sau un drept de cre -anta. Un al doilea mod de abordare a drepturilor subiective si obligatiilor este acele de a le considera in to-talitatea lor, ca pe o universitate juridica apartinand unei persoane, facand abstractie de individualitatea fi-ecarui drept sau fiecarei obligatii in parte. Acest mod de abordare a dreptului si obligatiei conduce la noti-unea de patrimoniu.

Toate aceste drepturi si obligatii luate impreuna si cu alte drepturi si obligatii cu caracter economic constituie patrimonial sau.

Asadar definim patrimoniul ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica apartinand unei persoane.

Daca doctrina a definit notiunea patrimoniului dupa indelungate abstractizari si consideratii stiinti-fice, legislativ nu avem nici o definitie. Intalnim insa referiri la aceasta notiune atat in codul civil si in alte texte.

In curpinsul lor articolele nr.781, 784 si 1743 cod civil, fac trimitere la posibilitatea creditorilor unei persoane decedate de a opri confuziunea dintre patrimoniul acesteia si cel al mostenitorului.

Caracterele juridice ale patrimoniului :

Patrimoniul se individualizeaza prin urmatoarele caractere juridice :

1)Patrimoniul este o universalitate juridica (universitas juris). Aceasta inseamna ca :

a) se infatiseaza ca o masa de drepturi si obligatii legate intre ele sau ca o grupare a mai multor astfel de mase avand fiecare un regim juridic determinat;

b) drepturile si obligatiile, fiecare in parte, sunt distincte de universalitate, astfel incat schimbarile care s-ar produce in legatura cu aceste drepturi si obligatii nu altereaza identitatea universali-tatii.

Universalitatea este patrimoniul care cuprinde un activ care insumeaza toate drepturile si un pasiv cuprinzand toate obligatiile cu continut economic ale subiectului de drept.

2)Orice persoana are un patrimoniu.

Acest character priveste atat persoanele fizice cat si pe cele juridice. In ceea ce priveste per soana juridica, existenta patrimoniului este una dintre conditiile esentiale ale infiintarii.

3)Patrimoniul este unic.

Unicitatea patrimoniului presupune ca fiecare persoana are un singur patrimoniu. Aceasta unicitate insa nu exclude divizibilitatea patrimoniala.

4)Patrimoniul fiecarei persoane este divizibil in mai multe mase de drepturi si obligatii, fiecare dintre aceste mese avand un regim bine determinat.

Persoanele casatorite pot avea bunuri comune si bunuri proprii.

Functiile patrimoniului :

Sunt 3 asemenea functii si anume :

a) de a constitui gajul general al creditorilor chirografari ;

b) de a explica si permite fenomenul subrogatiei reale cu titlu universal ;

c) de a explica si permite transmisiunea universala si cu titlul universal.

a)Patrimoniul si dreptul de gaj general al creditorilor chirografari :

Creditorii chirografari sunt acei creditori care nu dispun de o garantie reala (gaj, ipoteca) prin care sa le fie asigurata creanta pe care o au impotriva debitorului.

Creditorii garanti cu o garantie reala pot, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca bunul constituit ca garantie si din pretul lui sa se despagubeasca cu preferinta inaintea oricaror alti creditori. Creditorii chirografari vor putea sa-si satisfaca dreptul de creanta atunci cand aceasta a devenit exigibila urmarind acele bunuri care vor exista in patrimoniul debitorului ma momentul exigibilitatii.

Articolul 1718 din Codul civil care prevede ca “Oricine este obligat personal este tinut cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare”. Referindu-se la « bunuri prezente si viitoare », textul exprima ideea ca prin faptul ca o persoana s-a obligat fata de un creditor, bunurile existente in patrimoniul sau la momentul obligarii nu sunt indisponibilizate. Ele pot fi instrainate far aca creditorii sa poata formula in principiu o pretentie legala de aceasta instrainare. Creditorii pot urmari deci acele bunuri existente in patrimoniul debitorului la momentul executarii siliute.

Divizibilitatea patrimoniului are ca principal efect specializarea gajului general al creditorilor chirografari. In cazul persoane lor juridice, dreptul de gaj general poarta mai intai asupra mijloacelor banesti. in ceea ce priveste persoanele fizice, divizibilitatea se realizeaza, spre exemplu in cazul sotilor, cand creditorii lor comuni pot urmari bunurile lor comune, iar creditorii personali doar bunurile personale.

b)Patrimoniul si subrogatia reala cu titlu universal

Subrogatia inseamna inlocuire. Spre deosebire de subrogatia personala care consta in inlocuirea unei persoane cu alta, subrogatia reala se refera la inlocuirea unui bun cu un altul, care va urma aceeasi soarta juridica, aplicabila celui dintai. Fundamentul subrogatiei reale se gaseste in fungibilitatea obiectelor cuprinse intr-o universalitate de drept. Fenomenul de inlocuire a bunurilor, deci subrogatia reala, se produce automat, ori de cate ori aceasta inlocuire se refera la continutul unui patrimoniu.

Subrogtia reala cu titlu universal nu ar putea fi explicata decat prin notiunea de patrimoniu, care sugereaza plastic imaginea unui recipient ce-si patreaza existenta, in vreme ce cuprinsul sau sufera continue inlocuiri si modificari. Subrogatia reala cu titlu universal are o stransa legatura cu dreptul de gaj general al creditorilor chirografari. Subrogatia reala cu titlu universal este subordonata divizibilitatii patrimoniului, in sensul ca ea asigura mentinerea destinatiei fiecarei mase de bunuri. Subrogatia reala este chemata sa functioneze si in alte cazuri de impartiree sau de restituire a unui patrimoniu.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Civil - Curs 1.doc

Alte informatii

curs1,anul 2 semestrul 1