Extras din curs
OBIECTUL DREPTULUI DE PROPRIETATE
Dreptul de proprietate nu poate exista in principiu decat asupra unor bunuri corporale. Cu toate acestea proprietatea poate fi exercitata bunaoara si asupra unui document constatator al unei creante, cum sunt titlurile de credit.
O alta cerinta generala cu privire la obiectul dreptului de proprietate este aceea ca bunul sa existe. Existenta bunului, implica insa delimitarea sa materiala in raport cu coordonatele inconjuratoare dar si n raport cu alte bunuri similare.
Cea mai dificila, delimitarea priveste cazul bunurilor immobile atat prin natural or speciala, cat si prin regimul juridic diferit de al mobilelor.
Delimitarea presupune in materia imobilelor operatiunile juridice de ingradire si granituire.
Regimul juridic al imobilelor, are in vedere in principal regimul special al apelor pluviale, (de izvor sau curgatoare) al terenurilor si al constructiilor.
Delimitarea proprietatilor :
Delimitarea proprietatilor, este operatiunea care implica fie granituirea a doua proprietati lipite intre ele, fie ingradirea proprietatii ca atribut al proprietarului de a se folosi liber de fondul sau.
a)Ingradirea, constituie cel mai frecvent mijloc pentru impiedicarea violarii proprietatii, realizandu-se prin imprejmuiri cu garduri, ziduri, santuri. Potrivit art.585 Cod Civil “Tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea”.
Codul Civil reglementeaza diferit ingradirea de bunavoie si ingradirea obligatorie(art.600). Daca in primul caz ingradirea este lasata la aprecierea proprietarului, in cel de-al 2 ea este dictate de lege, datorita apropierii dintre proprietatile existente in localitatile urbane. Art.600 din Codul Civil face in aceste situatii trimitere la un zid. Textul prevede ca “fiecare poate, in orase si suburbia, a indatora pe vecinul sau, a contribui la cladirea si repararea ingradirii ce desparte casele, curtile si gradinile lor”. Proprietarul vecin poate fi obligat sa contribuie la refacerea gardului comun. O asemenea actiune este imprescriptibila sub aspect extinctiv.
b)Granituirea proprietatilor invecinate. Regula prevayuta de art.584 din Codul Civil este ca “orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa”. De obicei granituirea are loc pe cale amiabila, prin aceasta urmarindu-se delimitarea proprietatilor invecinate, prin semne exterioare si vizibile.
In practica se pot ivi situatii cand granituirea nu se poate face prin buna intelegere, fiind necesara interventia instantei. Actiunea in justitie prin care unui dintre proprietari cere in contradictoriu cu vecinii sai delimitarea proprietatilor se numeste actiune in granituire.
Granituirea poate sa presupuna stabilirea hotarniciei in cazul in care ea a fost modificata, dar in subsidiar poate avea ca obiect si revendicarea unei suprafete de teren cotropite printr-o falsa hotarnicie. In aceasta ultima situatie, reclamantul trebuie sa faca dovada in primul rand ca este titularul dreptului de proprietate.
Regimul juridic al imobilelor :
A)Proprietatea solului implica proprietatea suprafetei si a subsolului.
a)Proprietatea suprafetei este reglementata de art.489 Cod Civil.
Pe suprafata terenului sau proprietarul poate sa ridice liber orice constructie sau sa faca orice plantatie. Totodata ca efect al exclusivitatii dreptului, acesta poate interzice vecinilor sa-i aduca ori-
ce atingere. El poate in virtutea art.708 din Codul Civil sa taie crengile copacilor ce se intend si fac umbra proprietatii sale, ori radacinile intinse pe terenul sau.
In ceea ce priveste coloana aeriana ce se ridica perpendicular pe suprafara solului, desi nu este proprietatea sa ea apartine tot titularului dreptului de proprietate. Proprietarul poate edifica constructii de orice inaltime, cu conditia obtinerii autorizatiei administrative, prevazut de legea 50.
El nu se poate insa opune survolarii proprietatii sale de aeronave, si nici transportului energiei electrice prin cabluri suspendate. Temeiul acestor ingradiri, il constituie prevederile art.135 alin.4 din Constitutie, potrivit carora, spatial aerian face obiectul exclusiv al proprietatii publice.
b)Proprietatea subsolului este instituita de art.489 Cod Civil,potrivit caruia proprietarului ii este recunoscut dreptul si asupra subfetei fondului sau, indiferent de adancimea sa. Art.491 din Codul Civil, permite proprietarului sa faca “sub fata pamantului” orice constructie si sapaturi sis a traga din ele foloasele pe care le-ar produce.
Dreptul asupra subsolului nu este nici el nelimitat, dimpotriva este ingradit prin anumite prevederi speciale ale legii. Art.41 alin 4 din Constitutie precizeaza ca pentru lucrari de interes general, autoritatea publica poate folosi subsolul oricarei proprietati imobiliare cu obligatia despagubirii proprietarului pentru daunele aduse solului, plantatiilor sau constructiilor precum si pentru alte daune imputabile autoritatii. Art.135 alin 4 stabileste ca bogatiile de orice natura ale subsolului fac obeictul exclusiv al proprietatii publice.
Hotararea Guvernului nr.113/1992 distinge intre “bogatiile subsolului care pot face parte din domeniul public de interes local sau judetean, si cele care sunt declarate de interes public national.
B)Regimul juridic al terenurilor :
Pana in decembrie 1989, legislatia era foarte restrictiva in ceea ce priveste dobandirea, circulatia si instrainarea terenurilor :
- Legea 58/1974 stabilea interdictia instrainarii astfel incat decat prin mostenire legala ;
- cei ce paraseau definitiv erau sanctionati cu trecerea terenurilor lor in proprietatea statului ;
- dobandirea prin efectul uzucapiunii era de asemenea interzisa.
Terenurile au fost scoase din circuitul civil, si se tindea spre desfiintarea proprietatii private
asupra acestora. Constitutia in vigoare prevede ca proprietatea private este ocrotita in mod egal de lege, indiferent de titular. Legea 18/1991 a fondului functiar care este alcatuit din domeniul public si domeniul privat, stabileste cadrul juridic al circulatieri terenurilor. Potrivit acestei legi, terenurile de orice fel constituie fondul funciar al Romaniei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Civil - Curs 3.doc