Drept - Sinteze si Grile

Imagine preview
(9/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Drept - Sinteze si Grile.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 40 de pagini .

Profesor: Catalin Silviu Sararu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

CAPITOLUL I

Conceptul de drept. Norma juridica (notiune, elemente, clasificare, interpretare). Diviziunea si ramurile dreptului. Aplicarea dreptului în timp, spatiu si asupra persoanelor. Pozitia dreptului afacerilor în sistemul de drept. Izvoarele dreptului afacerilor.

A. Sinteze

1. Conceptul de drept

Jus est ars boni et aequi

(Dreptul este arta binelui si a echitatii)

1.1. Etimologia cuvântului „drept”. Cuvântul „drept” deriva din latinescul directum: a) adverb indicând directia, în sens direct, fara ocol, de-a dreptul; b) adjectiv, aratând diferite însusiri (linie dreapta, drum drept etc.); c) în sens figurat înseamna: potrivit dreptatii, adevarului, corect, echitabil etc. Prin urmare, luat în sens metaforic, cuvântul drept desemneaza ceea ce este conform cu norma (legea). Pentru substantivul „drept” latinii foloseau jus (drept, dreptate, legi) care îsi are originea în sanscritul ju care înseamna a lega.

1.2. Acceptiunile notiunii de drept

- Drept obiectiv – reprezinta ansamblul normelor juridice adoptate de stat cu scopul de a reglementa relatiile dintre oameni în cadrul societatii.

- Drept pozitiv – reprezinta componenta activa a dreptului obiectiv, respectiv totalitatea normelor juridice aflate în vigoare la un moment dat pe un anumit teritoriu.

- Drept subiectiv – reprezinta posibilitatea (facultatea, prerogativa) unei persoane, recunoscuta si ocrotita de dreptul obiectiv (de lege) de a avea o anumita conduita si de a pretinde persoanei(lor) obligate sa aiba o comportare (conduita) corespunzatoare dreptului sau, comportare care poate fi impusa la nevoie prin forta de constrângere a statului.

- Stiinta dreptului – reprezinta stiinta sociala care are ca obiect de cercetare ansamblul regulilor de conduita (normelor juridice) adoptate de stat (care formeaza dreptul obiectiv) precum si cerintele sociale care au impus statului sa reglementeze, sa adopte norme juridice

2. Norma juridica

2.1. Notiune. Norma juridica este o regula generala, impersonala, tipica si obligatorie care prescrie conduita oamenilor în raporturile dintre ei sau în raport cu societatea, având ca scop asigurarea ordinii sociale, regula care poate fi adusa la îndeplinire, în caz de nevoie, prin forta de constrângere a statului.

2.2. Trasaturile normei juridice

- Norma juridica are caracter general- Lex est communae praeceptum – Papinian D.1.3.1 (legea este o dispozitie generala). Norma juridica prescrie o conduita tipica, un etalon de comportament pe care trebuie sa-l respecte toti subiectii. Norma juridica contine un model abstract pentru un agent posibil al actiunii sociale. Norma juridica nu se rânduieste pentru ceea ce se produce întâmplator, într-un caz izolat, ci are în vedere o generaltate de relatii si o medie de comportament. Neque leges neque senatus consulta ita scribi possunt, ut omnes casus qui quandoque incidetiat comprehendantur, sed suficit la quae plerum accidunt continert – Iulianus, 3, 1. Digeste, Libro LVIII, digestorum, 10 (nici legile, nici senatus-consultele nu pot fi scrise astfel încât sa cuprinda toate cazurile care s-ar ivi vreodata, dar este suficient ca ele sa includa ceea ce se întâmpla de cele mai multe ori).

- Norma juridica are caracter impersonal – Jura non singulas personas, sed generaliter constituuntur – Ulpianus, Digeste, 3, 1, III ad Sabinum 1,8. (dreptul se rânduieste nu pentru fiecare om în parte, ci pentru toti). Norma juridica nu se adreseaza direct unei persoane determinate, concretizate, ci ea vizeaza un numar nedeterminat de persoane

- Norma juridica este obligatorie - Conformarea la conduita prescrisa de norma juridica nu este facultativa, ci obligatorie, astfel încât daca norma nu este îndeplinita de buna voie se poate apela la forta coercitiva (de constrângere) a statului.

- Norma juridica are caracter de repetabilitate si continuitate - Norma juridica se aplica unui numar nedefinit de cazuri, ori de câte ori este necesar, pe durata cât este în vigoare si cât timp se manifesta relatiile sociale de natura acelora avute în vedere de legiuitor în momentul edictarii normei.

- Norma juridica are caracter social - Norma juridica implica un raport intersubiectiv, adresându-se exclusiv comportamentului uman pe care urmareste sa îl directioneze.

2.3. Structura normei juridice

2.3.1. Structura interna (logico-juridica) a normei juridice. Aceasta alcatuieste partea statica, stabila a normei, fiind alcatuita din:

a) Ipoteza – arata conditiile sau împrejurarile în care se va aplica norma juridica

b) Dispozitia – prescrie conduita partilor adica actiunea sau inactiunea pe care subiectele trebuie sa o îndeplineasca

c) Sanctiunea – reprezinta acea parte a normei juridice care stabileste consecintele nerespectarii conduitei prescrise de dispozitie si masurile coercitive care

se pot lua de organele specializate ale statului.

2.3.2. Structura externa (tehnico-legislativa) a normei juridice. Aceasta alcatuieste partea dinamica a normei, reprezentând forma de exprimare, de exteriorizare a normei juridice în cadrul actelor normative sub forma de capitole, sectiuni, paragrafe, articole, alineate.

2.4. Clasificarea normelor juridice

2.4.1. Dupa felul conduitei pe care o prescriu:

a) norme imperative – conduita prescrisa de ele este obligatorie, partile neputând deroga de la aceasta. Sunt de doua feluri: onerative (care impun o anumita actiune) si prohibitive (care interzic o anumita actiune).

b) norme dispozitive – recomanda o anumita conduita. Pot fi: permisive (care nici nu obliga si nici nu interzic o anumita conduita, lasând la aprecierea subiectului alegerea unei conduite) si supletive (când se reglementeaza o anumita conduita, dar în mod subsidiar, daca partile nu si-au determinat-o ele însele).

2.4.2. Dupa criteriul structurii logico-juridice (interne) normele juridice se împart în:

a) norme complete (determinate) – cuprind în structura lor toate elementele: ipoteza, dispozitie, sanctiune.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept - Sinteze si Grile.doc

Alte informatii

sinteze si grile pentru examen