Drepturi Reale

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Drepturi Reale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 7 fisiere pdf de 194 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

CAPITOLUL I

PATRIMONIUL

1. Noţiunea de patrimoniu

Codul civil sau alte legi nu conţin o definiţie a

patrimoniului deşi numeroase texte legale fac referiri la aceastã

noţiune. În accepţiunea curentã prin patrimoniu se înţelege

averea sau avuţia unei persoane. Într-o accepţiune ceva mai

restrânsã se vorbeşte de patrimoniu public ori în alte situaţii de

patrimoniu cultural etc. Ne intereseazã însã sensul tehnic,

juridic al acestei noţiuni; pe cât este el de familiar în limbajul

profan, pe atât de abstract este în limbajul juridic.

Pentru a-l circumscrie este necesar sã ne întoarcem la

distincţiile sau clasificarea drepturilor patrimoniale deoarece,

anticipând puţin, patrimoniul se referã exclusiv la sfera

drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (etimologic din latinescul

patrimonium care derivã de la pater familias care era

proprietarul întregii averi familiale). Astfel drepturile şi

obligaţiile unei persoane pot sã poarte asupra unor bunuri

determinate considerate ut singuli faţã de celelalte drepturi şi

obligaţii ale aceluiaşi subiect de drept. Sub acest titlu am

calificat drepturile reale şi personale (de creanţã), mobiliare şi

imobiliare, corporale şi incorporale etc. Dar, de altã parte,

drepturile şi obligaţiile patrimoniale pot sã poarte asupra unui

ansamblu de bunuri, adicã asupra unei universalitãţi. 1

Tradiţional se distinge între universalitatea de drept (adicã

patrimoniul) şi diverse universalitãţi de fapt. Acestea din urmã

nu au un contur precis dar sunt aplicate diferitelor mase de

bunuri care au caractere diferite. Singura trãsãturã comunã a

1 I.P.Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Ediţie

revãzutã şi completatã, Editura Actami, Bucureşti, 1998, p. 7-22; L. Pop, Dreptul

de proprietate şi dezmembrãmintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p.

7-9;

acestor mase de bunuri este cã ele nu înglobeazã totalitatea

drepturilor şi obligaţiilor unei persoane, ele fiind fracţiuni de

patrimoniu sau, într-un alt termen, "sub-patrimoniu"; ele deci nu

cuprind un activ şi un pasiv. De pildã, fondul de comerţ care

constituie un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale

sau incorporale în scopul atragerii clientelei şi obţinerii de

profit. Sau, într-un alt exemplu, uzufructul constituit asupra unei

turme de vite (art. 556 C.civ.). Unii autori susţin cã pe lângã

aceste douã feluri de universalitãţi (universalitãţi de drept şi

universalitãţi de fapt) trebuie sã i se facã un loc şi unui ansamblu

care reuneşte bunurile de producţie şi munca omului în cadrul

unei întreprinderi1.

Singura universalitate de drept admisã în dreptul nostru este

cea care se numeşte patrimoniu. Juriştii romani nu au definit

patrimoniul dar au surprins elementele sale. Dupã distincţia lui

Gaius rezultã cã patrimoniul este alcãtuit din dreptul de

proprietate şi din drepturile reale şi personale, acestea din urmã

putând figura la activ ca şi creanţe, sau la pasiv ca datorii2.

Noţiunea de patrimoniu a fost definitã prima datã de cãtre

C. Aubry şi C. Rau - în secolul trecut - ambii profesori la

Facultatea de Drept din Strasbourg, în opera lor "Curs de drept

civil dupã metoda lui Zachariae" (a apãrut în mai multe ediţii

cunoscând o longevitate neobişnuitã). În literatura noastrã

juridicã patrimoniul a fost definit ca fiind "totalitatea drepturilor

şi obligaţiilor patrimoniale aparţinând unei persoane fizice sau

juridice determinate, privite ca o sumã de valori active şi pasive,

strâns legate între ele" 3. Poate mai simplu, numim patrimoniu

totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã,

aparţinând unei persoane

4

. Trebuie însã sã subliniem cã

bunurile nu intrã în componenţa patrimoniului.

Fisiere in arhiva (7):

  • Drepturi Reale
    • cap1.pdf
    • cap2.pdf
    • cap3.pdf
    • cap4.pdf
    • cap5.pdf
    • cap6.pdf
    • cap7.pdf