Cuprins
- Capitolul I
- PATRIMONIUL SI DREPTURILE PATRIMONIALE 3
- Sectiunea I
- Notiunea si caracterele juridice ale patrimoniului 3
- 1. Notiuni generale despre patrimoniu 3
- 2. Dispozitii legale care fac referire la patrimoniu 4
- 3. Definitia patrimoniului 5
- 4. Teorii despre patrimoniu 7
- 5. Caracterele juridice ale patrimoniului 9
- Sectiunea II
- Functiile patrimoniului 14
- 1. Gajul general al creditorilor 14
- 2. Subrogatia reala cu titlu universal 16
- 3. Transmisiunea universala si cu titlu universal 18
- Sectiunea III
- Clasificarea si continutul drepturilor patrimoniale 19
- 1. Drepturile reale 19
- 2. Drepturile de creanta 19
- 3. Comparatie între drepturile reale si drepturile de creanta 20
- 4. Clasificarea drepturilor reale 22
- NOTE BIBLIOGRAFICE
- Capitolul II
- DREPTUL DE PROPRIETATE 29
- Sectiunea I
- Notiunea, continutul si caracterele dreptului de proprietate 29
- 1. Preliminarii 29
- 2. Notiunea dreptului de proprietate 30
- 3. Continutul juridic al dreptului de proprietate 32
- 4. Caracterele juridice ale dreptului de proprietate 33
- Sectiunea II
- Limitari si restrictii ale dreptului de proproetate 36
- 1. Consideratii generale 36
- 2. Limitari stabilite prin vointa titularului dreptului
- de proprietate 37
- 3. Limitari legale ale dreptului de proprietate 38
- Sectiunea III
- Exproprierea pentru cauza de utilitate publica 41
- 1. Preliminarii 41
- 2. Notiune si reglementare 42
- 3. Obiectul exproprierii 43
- 4. Procedura de expropriere 44
- 5. Efectele exproprierii 48
- NOTE BILBIOGRAFICE 52
- Capitolul III
- FORMELE DREPTULUI DE PROPRIETATE 54
- Sectiunea I
- Dreptul de proprietate publica 54
- 1. Consideratii generale 54
- 2. Sediul materiei dreptului de proprietate publica 54
- 3. Definitia si caracterele dreptului de proprietate publica 56
- 4. Subiectele dreptului de proprietate publica 60
- 5. Delimitarea domeniului public al statului fata de
- domeniul public 61
- 6. Dobândirea dreptului de proprietate publica 62
- 7. Exercitarea dreptului de proprietate publica 63
- 8. Stingerea dreptului de proprietate publica 67
- Sectiunea II
- Dreptul de proprietate privata 67
- 1. Definitia dreptului de proprietate 67
- 2. Subiectele dreptului de propietate privata 69
- Sectiunea III
- Modalitatile juridice ale dreptului de proprietate 73
- 1. Enumerare 73
- 2. Proprietatea rezolubila 75
- 3. Proprietatea anulabila 76
- 4. Proprietatea comuna. Notiune 76
- 5. Proprietatea comuna pe cote parti 78
- 6. Coproprietatea comuna pe cote-parti obisnuita si
- temporara 78
- 7. Coproprietatea pe cote-parti fortata si perpetua 88
- 8. Dreptul de proprietate comuna în devalmasie 92
- NOTE BIBLIOGRAFICE 101
- Capitolul IV
- POSESIA 101
- Sectiunea I
- Notiunea si elementele posesiei 101
- 1. Notiunea posesiei 101
- 2. Elementele posesiei 104
- 3. Calitatile si viciile posesiei 108
- 4. Efectele posesiei 112
- 5. Protejarea posesiei prin actiunile posesorii 116
- NOTE BILBIOGRAFICE 119
Extras din curs
1.Notiuni generale despre patrimoniu.Din studiul partii generale a dreptului civil cunoastem ca obiectul dreptului civil - ramura importanta a dreptului privat - îl constituie raporturile patrimoniale si nepatrimoniale sau extrapatrimoniale stabilite între persoane fizice si juridice care se afla între ele pe pozitie de egalitate juridica. Observam ca o componenta esentiala a obiectului dreptului civil o constituie raporturile patrimoniale. Este patrimonial acel raport al carui continut este apreciat în moneda (în bani, în arginti, en argents), adica, cu alte cuvinte, este pecuniar. Pentru exemplificare, aratam ca fiind raporturi juridice de drept civil cu continut patrimonial: dreptul de proprietate nascut ca urmare a constituirii unei case; cel nascut din contractul de vânzare-cumparare a unui bun oarecare; cel dobândit de beneficiarul unui legat particular dispus prin testament; cel izvorât din dreptul de a pretinde daune materiale ca urmare a unui fapt cauzator de prejudicii.
Dimpotriva, raporturile juridice care în continutul lor sunt lipsite de o echivalenta economica, valorica, sunt nepatrimoniale. Pentru exemplificare, aratam ca fiind raporturi juridice nepatrimoniale: dreptul la reputatie, la demnitate, la nume, la domiciliu, la sediu etc.
Reglementate de normele dreptului civil, atât raporturile juridice civile patrimoniale cât si cele nepatrimoniale, sunt privite în armonie, ele, chiar clasificate si caracterizate distinct, nu sunt opuse unele altora. Dupa cum am aratat, ele formeaza obiectul general al raportului juridic civil, putându-se transforma sau unul dintre ele constituind premisa altuia. Astfel, atingerea adusa demnitatii sau onoarei unei persoane - care intra în categoria drepturilor civile nepatrimoniale - poate sa atraga dupa sine reparatii în echivalent banesc, echivalari patrimoniale.
Dintre drepturile si obligatiile subiective care alcatuiesc raportul juridic civil, numai acelea care au o valoare economica prezinta importanta pentru conturarea notiunii de patrimoniu.
2.Dispozitii legale care fac referire la patrimoniu. Observam ca nu exista în vreun text legal o abordare exhaustiva si nici o definitie legala a notiunii de patrimoniu. Codul civil român si diferite acte normative fac o serie de referiri la acesta. În ce priveste Codul civil, potrivit art.781, creditorii defunctului pot cere separatia patrimoniului defunctului de acela al mostenitorului sau. Aceasta masura este destinata sa previna confuziunea celor doua patrimonii, care ar avea ca efect sa-l puna pe creditorul defunctului sa vina în concurs cu cei ai mostenitorului si invers, ceea ce ar însemna sa suporte riscurile eventualei insolvabilitati. Atunci când exista îndoieli cu privire la solvabilitatea patrimoniului succesoral, mostenitorii au posibilitatea acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar. Cum mostenitorii au posibilitatea de a pune la adapost patrimoniul lor propriu de urmarirea creditorilor succesiunii, tot astfel, în mod simetric, în virtutea art.781 Cod civil, se ofera posibilitatea separatiei de patrimonii, în privinta emolumentului succesoral, când succesiunea este solvabila si se afla în primejdie sa fie culeasa de unul sau mai multi mostenitori insolvabili. Creditorii personali ai defunctului recurgând la separatia de patrimonii, care este considerat în doctrina ca este un prejudiciu al lor, practic evita confuziunea si pastreaza intact patrimoniul defunctului, în vederea satisfacerii creantei sale rezultata din dreptul de gaj general. Modalitatile de conservare a acestui privilegiu real imobiliar sunt prevazute de art.1743, când din nou Codul civil face referire la acest termen. Textul art.1718 Cod civil cuprinde unele elemente definitorii ale patrimoniului, fara o utilizare explicita a termenului, prevazând ca: ”oricine este obligat personal este tinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale prezente si viitoare”. Este consacrarea dreptului de gaj general al creditorilor chirografari, constituindu-se asupra patrimoniului debitorului lor, privit ca o universalitate juridica, în care elementele de activ si de pasiv sunt variabile.
Preview document
Conținut arhivă zip
- cap I.doc
- cap II.doc
- cap III.doc
- cap IV.doc
- cap V.doc
- cap VI.doc
- cap VIII.doc
- Capitolul IX -Dr proprietate.doc
- CUPRINS.doc
- Drept de dobandire VII.doc
- Titlu + Nota.doc