Elemente de procedură civilă

1) Conditiile de exercitiu ale actiunii civile

A. afirmarea unui drept subiectiv civil/ unei pretentii;

B. interesul;

2) Conditiile de exercitiu ale actiunii civile

C. calitatea procesuala;

D. capacitatea procesuala.

3) Actiunile in constatare

4) Incompatibilitatea

5) Coparticiparea procesuala

6) Abuzul de drept procesual

7) Interventia voluntara principala

8) Interventia voluntara accesorie

9) Cazuri de nulitate neconditionata de existenta vreunei vatamari.

10) Repunerea în termen

Capitolul II

ACTIUNEA CIVILA

- notiune : constituie ansamblul mijloacelor procesuale prin care se realizeaza protectia judiciara a drepturilor subiective si a situatiilor juridice ocrotite de lege.

- Precizare : în uzul curent, notiunea de actiune civila este utilizata cu întelesul de cerere de chemare în judecata, însa aceasta din urma constituie doar una din formele concrete prin care se manifesta actiunea civila;

- elementele actiunii civile :

) partile - de regula, acestea sunt:

Ø reclamantul (subiectul activ, care este titularul dreptului subiectiv civil dedus judecatii) si pâratul (subiectul pasiv, despre care se pretinde ca încalca un drept al titularului) ;

Ø în caile de atac, acestea devin, dupa caz: apelant /intimat, recurent /intimat, revizuient /intimat, contestator /intimat, iar în executarea silita: creditor/ debitor;

Ø intervenientii voluntari sau fortati;

Ø legea mai confera legitimare procesuala unor organe/ institutii/ persoane, care nu sunt parti ale raportului juridic litigios (procuror, autoritatea tutelara etc), care devin - astfel -participanti la procesul civil;

b) obiectul actiunii - consta în pretentia concreta dedusa judecatii (de catre reclamanat, respectiv de pârât în cazul cererii reconventionale, de intervenientul principal etc);

c) cauza actiunii - desemneaza scopul /obiectivul urmarit de cel care declanseaza litigiul, pentru a pretinde un drept ori pentru a se apara.Observatie: cauza actiunii civile nu trebuie confundata cu cauza cererii de chemare în judecata, care reprezinta temeiul juridic /fundamentul juridic al cererii.

- Conditiile de exercitiu ale actiunii civile (conditiile pentru a fi parte în proces):

În doctrina nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea conditiilor de exercitare a actiunii civile. În opinia noastra, pentru exercitarea actiunii civile trebuie îndeplinite cumulativ patru conditii:

A. afirmarea unui drept subiectiv civil/ unei pretentii;

B. interesul;

C. calitatea procesuala;

D. capacitatea procesuala.

A. Conditia afirmarii unui drept subiectiv civil

- pentru a se putea angaja protectia juridica a actiunii, dreptul subiectiv civil trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

1) sa fie recunoscut si ocrotit de lege;

2) sa fie exercitat în limitele sale externe (de ordin material si juridic) si interne (potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut de lege – art. 3 alin. (2) din D. 31/1954);

3) sa fie exercitat cu buna credinta;

4) sa fie actual (sa nu fie supus unui termen sau unei conditii suspensive).

- Solutia difera în functie de cerintele încalcate. Astfel:

Ø daca, în urma probelor administrate si a dezbaterilor contradictorii, instanta constata ca dreptul subiectiv pretins de reclamant nu exista, atunci cererea de chemare în judecata va fi respinsa ca neîntemeiata (nefondata);

Ø însa, daca se constata ca dreptul subiectiv pretins nu este actual, mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei conditii fiind exceptia de prematuritate a cererii (exceptie de fond, absoluta si peremptorie), cererea de chemare în judecata va fi respinsa ca prematura, va fi respingerea cererii ca lipsita de drept subiectiv (solutie de inadmisibilitate).

B. Conditia interesului

- interesul trebuie sa îndeplineasca urmatoarele cerinte:

1) sa fie legitim si juridic;

2) sa fie personal si direct;

3) sa fie nascut si actual.

- Exceptia lipsei de interes este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie. Aceasta va putea fi invocata ori de câte ori nu e îndeplinita vreuna din primele doua cerinte (pct.1 si 2), iar solutia va fi respingerea cererii ca lipsita de interes (solutie de inadmisibilitate);

- Solutia în cazul în care interesul nu e nascut si actual va fi respingerea cererii ca prematura (solutie de inadmisibilitate), mijlocul procesual de invocare a lipsei acestei conditii fiind exceptia de prematuritate a cererii (n.n.).

C. Conditia calitatii procesuale

- notiune – presupune existenta unei identitati între titularul dreptului afirmat si persoana reclamantului (calitate procesuala activa), precum si între subiectul pasiv al raportului juridic litigios si persoana pârâtului (calitate procesuala pasiva;

- reclamantul este cel care trebuie sa justifice atât calitatea sa procesuala activa, cât si pe cea pasiva; ulterior sesizarii, instanta trebie sa verifice îndeplinirea conditiei calitatii procesuale, iar în unele materii însasi legea stabileste persoana care are legitimarea procesuala activa (art.329 C.proc.civ., art. 52, 54, 58 si art. 59 C. fam.etc.);

- în aceasta materie putem vorbi de o transmisiune a calitatii procesuale, care poate fi – dupa caz - legala sau conventionala.

- Exceptia lipsei calitatii procesuale este o exceptie de fond, absoluta si peremptorie. Daca instanta va constata exceptia întemeiata, va respinge cererea ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala activa , sau ca fiind introdusa împotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva ( ambele fiind solutii de inadmisibilitate);

- Nota : sistemul nostru de drept procesual nu permite înlocuirea persoanei chemate în judecata, care nu are calitate procesuala pasiva, cu persoana care ar justifica o asemenea calitate, cu exceptia institutiei “aratarea titularului dreptului” prevazuta în art. 66 C. pr.civ;

- uneori, legea confera legitimare procesuala activa unor persoane / organe care nu justifica un interes personal (ex.-art. 974 C. civ., art. 45 alin. (1) C. proc. civ. etc.); alteori, legea desemneaza expres anumite organe care pot exercita actiuni prin care se urmareste realizarea unui drept / interes ce poate fi considerat general.