Extras din curs
Lucrarea analizeaza dintr-un punct de vedere original, garantiile obligatiilor în dreptul civil si în dreptul comercial. Mijloacele juridice generale de garantare a obligatiilor sunt recunoscute tuturor creditorilor în temeiul dreptului de gaj general pe care-l au asupra patrimoniului debitorului.
Mijloacele juridice speciale de garantare a obligatiilor sunt recunoscute numai unor creditori, fiind diferite de cele pe care le poate utiliza orice creditor în limitele dreptului de gaj general.
Notiunea de garantie este analizata aprofundat, valorificându-se felul în care aceasta a fost conturata de doctrina juridica româna si straina.
Este privita cu circumspectie o definitie prea cuprinzatoare, potrivit careia prin garantii ale obligatiilor ar trebui întelese toate mijloacele tehnice, extrinseci raportului de obligatie, dar care vin sa se alature acesteia, spre a contribui la conservarea anumitor bunuri în scopul de a putea, mai târziu sa fie executate silit pentru despagubirea creditorului daca executarea obligatiei asumate de catre debitor nu mai are loc.
Capitolul I Consideratii generale privind garantiile
În orice raport juridic obligational creditorul urmareste executarea obligatiei de catre debitorul sau, aceasta constituind, de fapt, ratiunea oricarei obligatii, de a fi executata. Creditorul este interesat ca obligatia debitorului sa poata fi realizata, sa înlature orice risc de insolvabilitate a debitorului, situatie în care el ar fi prejudiciat. Insolvabilitatea presupune ca datoriile debitorului, (pasivul sau) sunt mai mari decât activul acestuia.
Asigurarea executarii datoriei de catre debitor se poate realiza în principiu pe doua cai si anume: pe de o parte legea stabileste o garantie generala în favoarea tuturor creditorilor fara ca acestia sa faca acte juridice prealabile în acest sens si, pe de alta parte, legea creeaza cadrul juridic necesar, la îndemâna creditorilor pentru ca acestia sa-si poata construi garantii în limitele permise de lege.
Din prima categorie de garantii face parte cea prevazuta de art. 1718 C.civil respectiv dreptul de gaj general al creditorilor chirografari sau obisnuiti. Potrivit textului citat “oricine este tinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitoare”. Acest gaj general este un gaj comun, el fiind constituit în egala masura în favoarea tuturor creditorilor, indiferent de valoarea creantei lor sau de data când s-a nascut ori a devenit scadenta.
De aici rezulta si pozitia de egalitate a creditorilor fata de bunurile ce constituie patrimoniul debitorului si sunt supuse executarii silite. Fiind situati pe o pozitie de egalitate, în masura în care valoarea pasivului debitorului depaseste pe aceea a activului, creditorii, în baza pozitiilor lor neprivilegiate, de egalitate, vor fi îndestulati proportional cu valoarea creantei lor scadente. Acest principiu rezulta din continutul textului art.1719 C.civil conform caruia bunurile unui debitor servesc spre asigurarea comuna a creditorilor sai si pretul lor se împarte între ei prin analogie sub conditia ca între debitori sa nu existe cauze legitime de preferinta.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Garantiile Reale in Dreptul Civil.doc