Introducerea în Istoria Dreptului

INTRODUCERE ÎN ISTORIA DREPTULUI

1.Introducere

Fenomenul juridic constituie obiectul de studiu al unor discipline juridice

clasice, corespunzatoare ramurilor dreptului. Desi Introducere în istoria

dreptului nu se încadreaza într–una dintre aceste ramuri, ea înzestreaza pe viitorul

specialist din domeniul dreptului cu elementele de cultura fara de care nici o

profesie nu este desavârsita.

Aceasta disciplina ofera întelegerea dinamicii institutiilor politico-juridice

românesti în evolutia lor istorica, pâna la a deveni temeiul dreptului actual.

2.Scopul cursului

Cursul îsi propune sa ofere studentilor datele esentiale despre evolutia

structurilor juridice pe teritoriul României în conexiune cu realitatile economice,

sociale si politice din diferitele etape ale istoriei poporului si statului român.

Familiarizarea studentului din primul an de studii cu institutiile, normele si

conceptiile juridice de la antichitate la contemporaneitate, examinarea izvoarelor,

doctrinelor si jurisprudentei fiecarei epoci, sunt menite sa contribuie la întelegerea

si însusirea temeinica a celorlalte ramuri si discipline ale Dreptului : public, privat,

constitutional, civil, penal, administrativ, comercial etc.

3.Obiectivele care trebuie atinse de student dupa studierea si aprofundarea

disciplinei

a. Sa-si însuseasca cunostintele despre institutiile fundamentale ale

statalitatii românesti.

b. Sa defineasca, folosind bibliografia si Dictionarul Explicativ al Limbii

Române, notiunile din domeniul dreptului referitoare la persoane, familie,

proprietate si succesiune, drepturi, obligatii, raspundere si contracte - concepte

care înlesnesc însusirea ramurilor principale ale dreptului.

c. Sa înteleaga si sa-si explice evolutia conceptiilor politice, a stiintei

dreptului si jurisdictiei de-a lungul istoriei, de la formele neevoluate (cumularea

puterilor, pluralitatea conditiei juridice si insecuritatea persoanelor, instabilitatea

proprietatii), la societatea moderna întemeiata pe separatia puterilor, domnia

legilor, garantarea constitutionala a drepturilor si libertatilor cetatenesti.

2

d. Sa argumenteze cu datele si faptele oferite de disciplina predata filiatia

dreptului românesc cu ilustrul drept roman - componenta a obârsiei românilor

însasi – si,deci, implicit, cu valorile europene la care tindem sa aderam.

4.SINTEZA CURSULUI

Capitolul I

ORGANIZAREA SOCIAL-POLITICA A TRACO- DACO- GETILOR ÎN

PERIOADA PRESTATALA SI STATALA. LEGISLATIA SI

INSTITUTIILE JURIDICE

I. GENEZA STATULUI DAC. INSTITUTIILE SALE

Societatea geto-daca s-a structurat în grupuri sociale destincte: tarabostes

(nobilimea)si comati (oamenii de rând). Principalele institutii erau: regalitatea

ereditara, marele preot, înaltii demnitari administrativi, capeteniile religioase si

militare.

II. LEGISLATIA SI INSTITUTIILE JURIDICE

Izvoarele dreptului dacic au fost cutuma si legea.

Regimul persoanelor si familia

De la familia poligama traca s-a trecut la familia daca monogama si,

implicit, la casatoria pereche.

Bunuri si obligatii

Alaturi de proprietatea obsteasca s-a consolidat proprietatea privata.

Shimburile au generat obligatii contractuale.

Sistemul punitiv geto-dac. Procedura de judecata

Dreptul penal geto-dac cuprindea despozitii severe referitoare la apararea

statului, a persoanei, familiei si proprietatii. S-au mentinut si practici ca:

razbunarea sângelui, ordaliile, duelul judiciar.