Izvoarele Raportului Juridic Civil

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 1880
Mărime: 8.21KB (arhivat)
Cost: Gratis
Acele împrejurari care – potrivit prevederilor normelor juridice – atrag dupa sine aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice si provoaca prin aceasta anumite consecinte juridice, se numesc fapte juridice.

Extras din document

VI.1. Actele si faptele juridice

Acele împrejurari care – potrivit prevederilor normelor juridice – atrag dupa sine aparitia, modificarea sau stingerea raporturilor juridice si provoaca prin aceasta anumite consecinte juridice, se numesc fapte juridice.

Dupa caracterul lor volitional faptele juridice se împart în: evenimente, actiuni. Dintre actiunile licite, un loc preponderent îl ocupa actele juridice. Actele juridice sunt acele actiuni licite savârsite cu scopul expres de a crea, transmite, modifica sau stinge un raport juridic.

VI.2. Clasificarea actelor juridice

1. Dupa numarul manifestarilor de vointa înscrise în ele, avem acte juridice unilaterale, acte juridice bilaterale si multilaterale. Actele juridice unilaterale reprezinta exteriorizarea unei singure manifestari de vointa, respectiv a persoanei care încheie actul.

2. Dupa numarul de prestatii la care dau nastere, avem acte juridice cu titlu oneros si acte juridice cu titlu gratuit. Actele cu titlu oneros sunt „acele acte în care fiecare parte procura celeilalte un folos patrimonial, de asa natura încât prestatiei uneia din parti sa-i corespunda contra prestatia celeilalte. În actele cu titlu gratuit numai una din parti procura celeilalte un folos patrimonial, fara ca aceasta sa fie obligata a acorda un echivalent (donatia, comodatul, testamentul etc.).

3. Din punct de vedere al naturii efectelor acestor acte juridice, acestea se împart în: acte constitutive, translative si declarative. Actele constitutive sunt acelea prin care se creeaza o situatie juridica noua, statornicind raporturi juridice noi, modificând ori stingând raporturi juridice preexistente; ele produc efecte numai pentru viitor (vânzarea-cumpararea, ipoteca etc.). Actele declarative se marginesc sa constate o situatie juridica preexistenta, consolidând raporturi juridice aflate între parti; efectele lor au caracter retroactiv, de la data când s-au stabilit raporturile juridice respective. Sunt translative acele acte juridice care dau nastere la raporturi juridice de pe urma transmiterii unui drept din patrimoniul unuia dintre subiecte, în patrimoniul celuilalt.

4. Din punct de vedere al momentului în care urmeaza sa-si produca efectele, avem: acte juridice între vii, care produc efecte în timpul vietii celor care le-au încheiat si acte juridice pentru cauza de moarte, care produc efecte numai dupa încetarea din viata a celui de la care emana.

5. Dupa forma impusa de lege, avem: acte solemne sau formale si acte nesolemne sau neformale. Actele solemne sau formale sunt actele pentru validitatea carora legea cere expres respectarea unei forme determinate. Actele nesolemne sau neformale sunt actele pentru a caror validitate legea nu cere o forma data, partile fiind libere sa recurga la orice modalitate de manifestare a vointei lor.

VI.3. Conditiile de validitate a actului juridic

Prin conditii de validitate se înteleg toate cerintele stabilite de lege sau de parti pentru validitatea actului. Sunt conditii de validitate în sens larg: existenta si nevicierea consimtamântului, capacitatea, existenta obiectului si caracterul sau posibil, licit, determinat sau determinabil, existenta cauzei si caracterul ei real, licit si conform regulilor de convietuire sociala etc.

Mentionam totusi, ca, potrivit art. 948 din Codul civil, conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: 1) capacitatea de a contracta; 2) consimtamântul valabil al partii care se obliga; 3) un obiect determinat si 4) o cauza licita.

VI.4. Nulitatea actelor juridice

Nulitatea este acea sanctiune civila care este îndreptata împotriva efectelor actului juridic încheiat cu nerespectarea condi-tiilor de validitate cerute de lege pentru aceste acte. Nulitatile pot fi clasificate dupa mai multe criterii. Astfel, în primul rând, din punctul de vedere al caracterului interesului ocrotit prin dispozitia legala încalcata, nulitatile se împart în nulitati absolute si nulitati relative. În al doilea rând, din punctul de vedere al întinderii efectelor, nulitatile se împart în nulitati partiale si nulitati totale.

Nulitatea absoluta. Intervine pentru a sanctiona încalcarea unei dispozitii legale al carui scop este ocrotirea unui interes social. Ea apare în urmatoarele situatii: a) când actul juridic este lipsit cu desavârsire de unul din elementele esentiale; b) când este încheiat de o persoana lipsita de capacitatea de folosinta necesara încheierii actului respectiv; c) când este încheiat fara sa se respecte formele prevazute de lege, pentru validitatea actelor solemne; d) actul juridic, prin obiectul, cauza sau conditiile ce le include, încalca o dispozitie importanta a legii.

Nulitatea relativa (anulare sau anulabilitate). Intervine pentru a sanctiona încalcarea unei dispozitii legale al carui scop este ocrotirea, în mod special, a unor interese proprii ale uneia dintre partile care au încheiat actul. Cazurile de nulitate relativa sunt urmatoarele: a) persoana care a încheiat actul juridic a avut consimtamântul viciat prin eroare, dol sau violenta; b) când actul a fost încheiat de o persoana fara capacitate de exercitiu sau o persoana cu capacitate de exercitiu restrânsa, dar fara respectarea dispozitiilor legale.

Nulitatea relativa are ca efect desfiintarea retroactiva a actului juridic, o desfiintare de regula partiala si numai exceptional totala. Actiunea se va numi actiune în anulare.

Nulitatea partiala. Nulitatea este partiala în cazul în care ineficacitatea determinata de nulitate priveste o parte a actului juridic sau numai anumite clauze ale sale. Vor fi nule clauzele prin care se încalca prevederile legale, dar vor produce efecte cele care sunt în concordanta cu legea.

Preview document

Izvoarele Raportului Juridic Civil - Pagina 1
Izvoarele Raportului Juridic Civil - Pagina 2
Izvoarele Raportului Juridic Civil - Pagina 3
Izvoarele Raportului Juridic Civil - Pagina 4
Izvoarele Raportului Juridic Civil - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Izvoarele Raportului Juridic Civil.doc

Alții au mai descărcat și

Testamentul

Dreptul persoanei de a dispune prin testament de mostenirea sa, în conformitate cu prevederile legale, îsi are temeiul în existenta dreptului de...

Drept Civil Republica Moldova

. Definiția DC. Delimitarea DC de alte ramuri de drept. Dreptul civil - este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturi patrimoniale si...

Obligațiile Civile

OBLIGAŢIA CIVILĂ 1. Importanta cunoaşterii noţiunii de teorie generala a obligaţiilor civile Teoria generala a obligaţiilor reprezintă un domeniu...

Efectele Contractului de Vanzare-Cumparare

CAPITOLUL I NOTIUNI INTRODUCTIVE 1. Generalitati. Între contractele cu titlu oneros, cel mai întrebuintat este astazi vânzarea; vânzarea n-a...

Limitarile Dreptului de Proprietate

INTRODUCERE Tema acestei lucrari m-a fascinat, m-a facut sa caut raspunsuri cât mai complete la întrebarile care se iveau odata cu parcurgerea cât...

Obiectul Raportului Juridic Civil

1. Definitie Obiectul raportului juridic civil se defineste ca fiind actiunea sau inactiunea la care are dreptul subiectul activ si la care este...

Drept Civil - Viciile de Consimtamant

Consimtamantul Prin consimtamant se intelege "acea conditie esentiala, de fond si generala, a actului juridic civil care conta in hotararea de a...

Viciile de Consimtamant

EROAREA a. Definitie Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la încheierea unui act juridic civil. b. Reglementare.Conform art.954 Cod...

Ai nevoie de altceva?