Judecata în Fața Primei Instanțe

Procesul civil parcurge, în general 2 faze:

1. Judecata

2. Executarea silită

1. JUDECATA cunoaşte mai multe momente:

- judecata în prima instanţă => judecată de fond;

- judecata în apel;

- judecata în recurs;

- judecata în căile extraordinare de atac;

În fiecare din aceste momente, judecata parcurge aceleaşi etape şi anume:

A. Etapa scrisă

B. Etapa dezbaterilor

C. Etapa deliberării şi pronunţării hotărârii

A. Etapa scrisă

Cod procedură civilă cuprinde reglementări generale referitoare la cereri şi reglementări specifice pentru cererea de chemare în judecată, întâmpinare şi cererea reconvenţională => cele 3 au fost prevăzute de legiuitor pentru ca părţile să se încunoştinţeze reciproc în privinţa pretenţiilor şi apărărilor lor.

Uneori sesizarea instanţei se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile care trebuie dovedită ca realizată

1. CERERILE

Dispoziţii generale privind cererile în justiţie

• Cererea => este acel mijloc general prin care o persoană solicită concursul instanţei judecătoreşti în vederea ocrotirii drepturilor şi intereselor sale legitime.

Cereri introductive => cele care declanşează procesul civil.

Cereri incidente => se fac în cursul procesului şi pot proveni de la părţi sau de la terţi.

Articolul 82 C.pr.civilă => Cererea trebuie să se facă în scris, iar în conţinutul ei trebuie să cuprindă arătarea instanţei, numele, domiciliu sau reşedinţa părţilor (sedii, denumire), obiectul şi semnătura.

Dacă din orice motiv cererea nu poate fi semnată, judecătorul este obligat să stabilească identitatea părţii, să-i citească conţinutul, făcând menţiune despre acestea pe cerere.

Articolul 83 C.pr.civilă => Dispoziţia generală care arată în cazul în care cererea este făcută prin mandatar se va ataşa procura în original sau copie legalizată; mandatarul avocat va certifica el însuşi aceasta.

Reprezentantul legal trebuie să depună copia după înscrisul doveditor a calităţii sale.

Articolul 84 C.pr. civilă => Cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac, va fi considerată valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greşită.

În acest caz, calificarea corectă a cererii va fi pusă în discuţia părţilor, neputându-se trece peste principiul disponibilităţii.

CEREREA DE CHEMARE ÎN JUDECATĂ

Reglementare: articolul 109, 112, 113, 114 C.pr. civilă.

Potrivit articolul 109 => oricine pretinde un drept împotriva altei persoane, trebuie să facă o cerere instanţei competente.

Articolul 112 => reglementează cuprinsul cererii de chemare în judecată:

1. Numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor pentru persoanele juridice: denumirea, sediul, nr. de înmatriculare în Registru Comerţului, C.U.I. şi contul bancar.

- în cazul reclamanţilor care locuiesc în străinătate este obligatoriu să arate şi domiciliul ales în România unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul;

Punerea domiciliului sau reşedinţei pe acelaşi plan demonstrează preocuparea legii de a determina locul unde poate fi găsită persoana pentru a i se comunica actele de procedură.

Dacă pe parcursul procesului se schimbă domiciliul sau reşedinţa uneia din părţi, este obligatoriu încunoştinţarea instanţei sau părţii adverse sub sancţiunea neluării ei în seamă (se pierde termenul de apel).

Domicipiul indicat în cerere poate fi şi un domiciliul ales la altă persoană, caz în care este obligatorie indicarea numelui acelei persoane.

2. Numele şi calitatea celui care reprezintă partea în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele acestuia şi sediul profesional;

Această cerinţă apare atunci când partea alege să-şi exercite drepturile procesuale, nu personal ci prin mandatar, indiferent dacă reprezentarea este legală, convenţională sau judecătorească.

Aceeaşi situaţie apare când cererea este făcută atât în nume propriu cât şi în calitate de reprezentant.

3. Obiectul cererii şi valoarea lui după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea este cu putinţă. Prin obiect, se înţelege pretenţia concretă a reclamantului. Exemplu: restituirea concretă a unei sume de bani; desfacerea căsătoriei; revendicarea unui bun.

Obiectul => CONDIŢII, CERINŢE

- să fie licit;

- să fie posibil;

- să fie determinat sau determinabil => să rezolve o neînţelegere concretă, nu de principiu.

Obiectul poate fi unic, dar pot exista şi capete principale şi accesorii.

Obiectul trebuie identificat cu exactitate pentru că, pe baza lui se determină competenţa generală, materială şi teritorială a instanţelor, taxa de timbru, admisibilitatea probelor şi întreg cadrul prosesual.

Reclamantul poate completa sau modifica obiectul cererii până la prima zi de înfăţişare, iar instanţa poate hotărâ numai în limitele în care a fost investită.