Norma Juridică

Clasificari ale normelor juridice

Pentru clasificarea normelor juridice sunt utilizate mai multe criterii,

între care cele mai însemnate sunt:

3.3.1. Criteriul ramurii de drept

În baza acestui citeriu se disting norme de drept civil, de drept

penal, de drept administrativ, de drept constitutional, de drept comercial

etc. Nu întotdeauna normele juridice cuprinse în acelasi act normativ

apartin aceleiasi ramuri de drept.

Spre exemplu, vom întâlni norme de drept penal si în legi civile,

comerciale sau de drept al muncii, atunci când se prevad o serie de

fapte sanctionate ca infractiuni.

Normele juridice apartinând unora dintre ramurile de drept pot avea

o structura atipica. Este cazul normelor de drept penal care cuprind

descrierea faptei care constituie infractiune si, în partea a doua, prevad

pedeapsa cu care o asemenea fapta se pedepseste. Aceasta nu poate

conduce însa la concluzia ca normele de drept penal nu cuprind

“dispozitia” (ca element de structura), pentru ca ea este subînteleasa,

constând în interdictia savârsirii faptelor descrise ca infractiuni.

3.3.2. Criteriul fortei juridice a actului normativ

Normele juridice pot fi cuprinse în legi, decrete, hotarâri

guvernamentale, ordonante si ordonante de urgenta ale guvernului, alte

acte normative, cum ar fi deciziile organelor administratiei locale. Este

utila determinarea apartenentei normei juridice la un anumit act normativ,

în vederea aplicarii principiului ierarhiei actelor normative, în virtutea

carora normele juridice cuprinse în acte normative cu o forta juridica

inferioara trebuie sa fie conforme cu normele juridice cuprinse în actele

normative de o forta juridica superioara.

3.3.3. Criteriul structurii logice

Dupa cum am vazut, nu întotdeauna normele juridice cuprind toate

cele trei elemente de structura. Din punctul de vedere al structurii logice,

normele juridice pot fi complete, atunci când, expres sau subînteles,

cuprind ipoteza, dispozitia si sanctiunea sau incomplete, atunci când se

completeaza cu alte norme juridice cuprinse în acelasi act normativ sau în

altul.

Normele incomplete care se completeaza cu alte norme juridice

adoptate deja se numesc norme de trimitere.

Spre exemplu, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 privind

proprietatea publica si regimul juridic al acesteia prevede:

“Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute la art. 135

alin. (4) din Constitutie, din cele stablite în anexa care face parte

din prezenta lege si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin

natura lor, sunt de uz sau de intees public si sunt dobândite de stat

sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modurile prevazute de

lege”. Textul face o tripla trimitere, urmând ca dispozitiile lui sa fie

completate cu prevederile Constitutiei, enumerarea din anexa la

lege, precum si cu orice alte legi care declara anumite bunuri ca

fiind de uz si interes public.

Normele care se vor completa cu alte norme juridice, neadoptate

înca, dar care urmeaza sa apara, se numesc norme în alb.

Astfel, spre exemplu, art. 1 din Legea nr. 203/1999 privind

permisele de munca prevede ca “permisul de munca este

documentul oficial care se elibereaza în conditiile prezentei legi, pe

baza caruia strainii se pot încadra în munca în România”, iar art. 10:

“procedura de eliberare si de anulare a permiselor de munca se va

stabili prin norme metodologice emise de Ministerul Muncii si

Protectiei Sociale, Ministerul Afacerilor Externe si Ministerul de

Interne, aprobate prin hotarâre a Guvernului, în termen de 60 de

zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al

României, Partea I”. Aceasta norma în alb a fost completata prin

aparitia Normelor metodologice privind procedura de eliberare si

anulare a permiselor de munca, aprobate prin Hotarârea Guvernului

nr. 434/2000.