Normă juridică civilă

Norma juridica

Prin „Norma jurdica” se întelege o regula instituita sau sanctionata de catreo autoritate de stat, regula care instituie o anumita conduita sociala obligatorie care daca nu este urmata, poate intervenii forta coergitiva a autoritatilor statului. Regula de drept adik norma juridica, are un caracter general impresonal si obligatoriu.

Trasaturile Normei Juridice:

1. Norma de drept are un caracter obligatoriu ceea ce înseamna ca respectarea ei nu este o posibilitate, o facultate, lasata la latitudinea subiectelor de drept ci este obligatorie respectarea conduitei impuse de norma. Nerespectarea acestei conduite, poate da nastere la o forma de raspundere juridica, si la aplicarea unei sanctiuni persoanei care încalca conduita prescrisa de lege.

2. Norma juridica are un caracter general si impersonal, ceea ce înseamna ca norma nu este conceputa sa se aplice unei singure persoane sau unui numar restrâns de persoane ci la elaborarea normei juridice se au în vedere toate persoanele fizice sau juridice carora urmeaza sa li se aplice norma.

3. Norma de drept este un act de autoritate a unui organ de stat, prin care se exercita autoritatea, puterea si suveranitatea interna a statului. Principala autoritate normativa într-un stat este puterea legiuitoare a tarii si anume parlamentul. Normele emise de parlament se numesc dupa caz legi constitutionale, organice si legi ordinare. Aceste acte normative se mai numesc si norme primare. Celelalte acte normative se emit de autoritati publice în scopul aplicarii si organizarii aplicarii legilor. Aceste norme prin care se aplica legea, se numesc norme secundare (ex: hotarârile de guvern sau ordinele ministrilor). Notiunea de lege are doua sensuri: un sens strict care desemneaza exclusiv legile votate de parlament, si promulgate de presedintele româniei si un sens larg prin care se întelege ansamblul normelor juridice emise de orice tip de autoritate cu competenta normativa.

4. Încalcarea dispozitiilor normelor imperative, atrage dupa sine raspunderea subiectului de drept ce încalca normele e conduita impuse de lege si interventia autoritatii publice în vederea restabiliri situatiei normale de drept. În dreptul românesc exista 3 forme esentiale de raspundere juridica.

1. Raspunderea civila – Materiala, delictuala civila, contractuala

2. Raspunderea penala

3. Raspunderea administrativa care îmbraca 3 forme:

- raspunderea contraventionala

- raspunderea disciplinara a functionarilor publici

- raspunderea administrativ patrimoniala

Clasificarea normelor de drept

- Dupa conduita impusa partilor, normele juridice pot fi:

1. Imperative (în care subiectul de drept trebuie sa urmeze în mod obligatoriu conduita stabilita de lege)

2. Dispozitive în care norma juridica suplineste vointa juridica ne exprimata a subiectului de drept sau lipsa acordului de vointa a partilor. Aceste norme se aplica atunci când vointa subiectelor de drept nu este exprimata, manifestata. Normele dispozitive formeaza regula-n dreptul civil si sunt specifice codului civil, principalul izvor juridic al dreptului civil iar normele imperative sunt specifice materiei dreptului administrativ, al dreptului penal si dreptului procesor penal.

3. Normele permisive sunt acele norme juridice cu caracter dispozitiv care prezinta conduita pe care legea o permite subiectelor de drept.

4. Norme prohibitive sunt acele norme juridice care interzic o anumita actiune sau o anumita conduita. Normele prohibitive au in general caracter imperativ/ obligatoriu.

- Dupa sfera de aplicare a normei juridice si dupa raportul dintre norme facem distinctia între normele cu caracter general, si norme cu caracter special. Normele cu caracter general se aplica unui numar mare de tipuri de raporturi juridice avand o larga incidenta si reglementând tipoligii juridice vaste. Ele sunt stabile si au o durata de aflare în vigoare mai lunga. Normele cu caracter special, reglementeaza tipuri restrânse de raporturi juridice. Au o stabilitate mult mai mica si se schimba mult mai des. Normele cu caracter special se aplica cu prioritate fata de normele cu caracter general. Normele cu caracter general cuprind dispozitii care completeaza prevederile normelor speciale: ex: regulamenul de ordine interioare al academiei de politie are caracter special fata de statutul politistului (legea nr. 360/2002) care la rândul ei are caracter de norma speciala fata de statutul functionarului public (legea 188/1999) care la rândul ei are statut de norma speciala fata de codul munci care la rândul ei are statut de norma speciala fata de codul civil care la rândul lui are statut de norma speciala fata de constitutie.

- Dupa spatiul în care este aplicata norma juridica, facem distinctie între

1. Norme cu caracter national sau norme de aplicare nationala, care se aplica pe teritoriul întregii tari. Aceste norme sunt emise de catre parlament, de guvern, de ministere si de alte organe centrala ale administratiei de stat. Acest tip de norme constituie majoritatea în dreptul civil, în dreptul penal, în dreptul procesor civil si penal, în dreptul muncii si alotra.

2. Norme judetene sau norme de aplicare judeteana care se aplica doar pe teritoriul unuia sau mai multor judete. Sunt stabile de catre consiliile judetene si prefecturi si constituie regula în dreptul administrativ si în dreptul financiar fiscal.

3. Prin normele locale sau de aplicare locala care se aplica doar în una sau câteva localitati determinate, aceste norme se stabilesc de catre consiliile locale si cele de sector precum si de catre primariile localitatilor si sectoarelor municipiilor. Aceste norme sunt specifice dreptului administrativ si dreptului financiar fiscal.

4. Norme emise de autoritati centrale de stat cu competenta la nivel national dar care se aplica numai într-un spatiu geografic prestabilit.