Penal Special

Imagine preview
(7/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Penal Special.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 559 de pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

CAPITOLUL I

INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI STATULUI

Sectiunea I. Consideratiuni generale privind infractiunile contra sigurantei statului

Subsectiunea I. Notiuni introductive

Prima grupa de infractiuni cu care încep reglementarile penale în Partea speciala a Codului penal român sunt infractiunile contra sigurantei statului.

Explicarea si interpretarea corecta a infractiunilor contra sigurantei statului n-ar putea fi conceputa decât în lumina prevederilor art. 1-3 din Constitutia României re¬feritoare la statul român (art. 1), suveranitate (art. 2) si teritoriu (art. 3), valori sociale funda¬mentale a caror ocrotire este asigurata prin incriminarea si sanctionarea fap¬telor savârsite contra sigurantei interioare si exterioare a statului român.

În primele doua alineate ale art. 1 din Constitutie se stipuleaza ca „România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”, iar „Forma de guvernamânt a statului român este republica”. Ocrotirea acestor atribute ale statului este asigurata de legea penala prin incriminarea faptelor îndreptate contra sigurantei nationale, de natura sa aduca atingere fiintei statului, suveranitatii si independentei, unitatii si in¬di¬vi¬zibilitatii sale. De asemenea, în lumina dispozitiilor art. 3 alin. (1) din Constitutie care prevad ca „Teritoriul României este inalienabil”, Codul penal incrimineaza si sanc¬tioneaza orice fapta prin care s-ar încerca înstrainarea ori abandonarea unor parti din teritoriul tarii.

Statul de drept, ca organizare politica a societatii, ansamblu al autoritatilor publice (legislativa, executiva, judecatoreasca) si expresie a hotarârii majoritatii corpului elec¬to¬ral de a instaura un stat bazat pe suprematia legii si a ordinii de drept constituie va¬loa¬rea sociala plasata pe cea mai înalta treapta de ierahizare, valoare de care depind toate celelalte valori ocrotite prin normele dreptului penal.

Schimbarile structurale ce se produc în Europa acestui sfârsit de secol, dar mai ales evenimentele din sfera geo-politica în care se afla si tara noastra, dovedesc din plin ca orice modificare adusa structurilor politice, economice si sociale ale statelor se repercuteaza inevitabil asupra celor mai importante valori: persoana umana, avutul privat si public, activitatea organelor statului, autoritatea acestuia, ordinea si linistea publica, convietuirea sociala, capacitatea de aparare a tarii etc.

În masura în care aceste transformari structurale, bazate pe lege si justitie vor contribui la consolidarea statului si a ordinii de drept, valorile mentionate vor fi com¬plet si multilateral ocrotite.

Dimpotriva, daca se manifesta slabiciuni si tendinte spre diminuarea capacitatii de organizare si conducere a statului de drept, valorile la care ne-am referit vor fi tot mai slab protejate în raport cu anumite manifestari antisociale.

Cresterea fara precedent a criminalitatii în zilele noastre, în multe din statele Europei, dar si din alte zone ale globului, este într-o masura conside¬rabila deter¬mi¬na¬ta si de slabirea unora din atributele si componentele fundamentale ale statului de drept, de folosirea insuficienta a mijloacelor pe care sistemul democratic de condu¬cere le ofera pentru consolidarea respectului fata de lege si ordinea de drept.

Concomitent cu stabilitatea interna a statului de drept, o cerinta a vietii contem¬porane este si asigurarea stabilitatii exterioare a statului.

O Casa comuna a Europei, stabilitatea internationala vor putea fi realizate doar în masura în care vor fi respectate dezideratele tuturor statelor (mari, mijlocii sau mici), indiferent de puterea lor politica, economica sau militara. În acest sens, relevatoare sunt si prevederile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite care, în art. 55, prevede ca sco¬pul organizatiei mondiale si al relatiilor internationale contemporane este de a se crea conditii de stabilitate si de bunastare necesare unor relatii pasnice si prietenesti între natiuni, întemeiate pe respectul principiului egalitatii în drepturi a popoarelor si al dreptului lor de a dispune de ele însele.

În masura în care marile puteri vor urmari, pe diferite cai, sa destabilizeze situatia politica, economica, sociala din diferite zone ale lumii, sa intervina brutal în treburile interne ale unor tari, sa afecteze atributele fundamentale ale statelor din zona lor de influenta, aceasta situatie va afecta siguranta tarilor respective, dar si securitatea in¬ter¬nationala la nivel global. Aceste corelatii demonstreaza în egala masura si inter¬ferenta care exista între diferitele ramuri ale dreptului, între dreptul international si dreptul penal, în primul rând, precum si utilitatea preocuparilor stiintifice îndreptate spre fundamentarea si întemeierea unor noi ramuri, cum ar fi dreptul interna¬tional penal .

Activitatea de prevenire si combatere a infractiunilor contra sigurantei statului ra¬mâne însa un atribut exclusiv al fiecarui stat în parte, întrucât acesta cunoaste cel mai bine care sunt necesitatile de consolidare a sigurantei interne si externe, precum si mo¬dalitatile cele mai adecvate sa asigure realizarea acestor obiective. Eventualele date si informatii din experienta altor tari în legatura cu solutionarea acestor probleme n-ar putea fi folosite decât selectiv si tinând seama de specificul statului nostru, de parti¬cularitatile etapei pe care o parcurgem.

Încercând sa definim infractiunile contra sigurantei statului, apreciem ca acestea sunt constituite din acele fapte care sunt prevazute de Codul penal sau de unele legi speciale, savârsite cu vinovatie, si care sunt de natura sa aduca atingere sigurantei interioare si exterioare si, prin aceasta, fiintei statului, atributelor sale fundamentale: suveranitatea, independenta, unitatea si indivizibilitatea .

Cu toate ca legislatia penala nu a suferit modificari substantiale, dupa decembrie 1989, putem afirma ca, în prezent, în materia infractiunilor contra sigurantei statului avem un cadru de reglementare care prezinta anumite particularitati comparativ cu perioada anterioara.

În primul rând, prin Decretul-Lege nr. 12/1990, denumirea Titlului I din Partea speciala a Codului penal a fost modificata din „Infractiuni contra securitatii statului” în „Infractiuni contra statului”. Prin acelasi act normativ a fost abrogata infractiunea de sabotaj prevazuta de art. 164 C. pen., precum si alin. (2) al art. 166 C. pen., astfel încât în acest ultim articol a ramas reglementata numai propaganda cu caracter fascist (în favoarea statului totalitar).

Fisiere in arhiva (6):

  • Penal Special
    • 6-10.doc
    • curs I.doc
    • curs II.doc
    • curs III.doc
    • curs IV.doc
    • curs V.doc