Procedură civilă

Specificul activitatii judecatoresti este faptul ca aceasta e infaptuita de organe anume abilitate de lege(instante judecatoresti) si alte organe cu abilitati jurisdictionale in cadrul procesului civil dupa o anume procedura prestabilita.La aceasta activitate judiciara participa pe langa instantele judecatoresti partile intre care s-a ivit litigiul si alte persoane care prin activitatea lor specifica contribuie la solutionarea litigiului.Legea stabileste pentru toti acesti participanti anumite drepturi procesuale si anumite obligatii procesuale,participarea lor la procesul civil nascand raportul de drept procesual civil.

Procesul civil-este acea activitate complexa desfasurata de instanta judecatoreasca cu participarea partilor interesate si a altor persoane in scopul solutionarii neintelegerilor sau conflictelor aparute intre diferitele persoane cu privire la drepturile si obligatiile lor civile si de executare silita a hotararilor judecatorestti si a a altor titluri executorii conform unei proceduri prestabilite.

Dreptul procesual civil-este ramura de drpt ce cuprinde ansamblul normelor juridice ce reglementeaza modul in care se desfasoara activitatea organelor judecatoresti si a celorlalti participanti la procesul civil si raporturile ce se nasc in cadrul acestei activitati.

Dreptul procesual civil-garanteaza eficacitatea normelor de drept material.In ceea ce priveste organizarea instantei judecatoresti,principiile fundamentale ale dreptului civil,exista legatura intre dreptul procesual civil si cel civil.Exista legatura si cu dreptul administrativ,pentru ca instanta de drept contencios verifica legalitatea actelor administrative.

IZVOARELE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

Principalul izvor de drept procesual civil este legea fundamentala ce consacra un capitol autoritatii judecatoresti in care se regasesc unele din principiile fundamentale privind organizarea judecatoreasca si desfasurarea procesului civil:principiul neretroactivitatii legii,principiul egalitatii,al accesului liber la justitie,dreptul la aprare,art.11,alin.2 din constitutie prevede ca tratatele internationale ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern;art.20,alin.1 din Constitutie-dispozitiile constitutionale privitoare la drepturi si libertati cetatenesti vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului,cu pactele si tratatele la care romania este parte;daca apar neconcordante intre aceste conventii sau tratatele si dreptul international,au prioritate reglementarile internationale.

Sunt deci izvoare de drept procesual civil si aceste tratate sau conventii ca si Conventia Europeana a Drepturilor Omului-ratificat in 1994,Conventia de la Haga-prevederile despre procedura civila(1954),legile ordinare si organice:Legea 92/1992-privind organizarea judecatoreasca si modificarile care reglementeaza structura organizarii si atributiile instantei judecatoresti incluzand o serie de norme de competenta si o serie de pricipii de baza ale activitatii judiciare

Codul de procedura civila,in vigoare din 1.12.1865,elaborat dupa modelul Codului Cantonului Geneva si a celui francez.A suferit in timp modificari:prin Legea 18/1948 se realizarea unificarea legislatii procesuale civile.Legea 59/1993 a vizat competenta instantei judecatoresti,infiintarea curtilor de apel,restrangerea participarii procurorului in procesul civil,introducerea caii ordinare de atac a apelului,a cailor extraordinare de atac ale recursul in anulare si in interesul legii,simplificarea procedurii de divort si modificari in materia arbitrajului.

Alte modificari s-au adus prin:O.U 138/2000,O.G.290/200,O.G.59/2001,O.G.58/2003.Actualmente exista 7 carti sau capitole:1-privind competenta instantei judecatoresti,2-privind procedura contentcioasa,3-privind procedura necontencioasa,4-arbitrajul,5-executarea silita,6-procedurile speciale,7-dispozii finale

Norme procesuale civile regasim si in alte coduri.in hotarari ale guvernului(sunt si ele izvoare de drept),ordonante,decrete guvernamentale,daca ele contin norme de procedura civila.Exista in doctrina opinii diferite privind faptul ca practica judiciara este sau nu izvor de drept.