Procedură civilă - sinteză

Codul de procedura civila – elaborat în 1965 dupa codul de procedura francez si a Cantonului general.

Norme de procedura se gasesc si în Codul civil, comercial, muncii, etc.

Procesul civil

Este activitatea desfasurata de instanta, parti, organe de executare care participa la înfaptuirea justitiei în cauzele civile în vederea realizarii sau stabilirii drepturilor si intereselor civile supuse judecatii si executarii civile a hotarârilor judecatoresti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevazuta de lege.

Alte persoane - martori experti.

Alte organe - autoritatea tutelara.

Asa cum rezulta din definitie procesul civil are 2 faze:

- faza de judecata - cognitio.

- faza de executare silita – executio.

Judecata - prima faza - are mai multe etape:

- etapa scrisa - cererea de chemare în judecata, întâmpinarea;

- etapa dezbaterilor - se propun, administreaza probele;

- etapa deliberarii si pronuntarii - numai a judecatorilor - pronuntarea hotarârilor;

- etapa apelului - cale de atac ordinara;

- etapa recursului - cale de atac extraordinara;

- etapa cailor extraordinare.

Prima etapa - scrisa - este obligatorie, celelalte etape pot sa nu mai urmeze din hotarârea partilor.

Executarea – a doua faza – poate sa apara numai când debitorul nu îsi executa obligatiile de buna voie. Este desfasurata de executorii judecatoresti – îsi desfasoara activitatea independent de instantele de judecata.

Principiile fundamentale ale dreptului preocesual civil

1. Principiul contradictorialitatii – motorul instantei:

Acest principiu îngaduie partilor în litigiu sa participe în mod activ la prezentarea, argumentarea si descoperirea drepturilor sau intereselor lor în cursul desfasurarii judecarii litigiului.

Nu este exprimat într-o forma directa dar el se deduce din numeroase dispozitii legale cum ar fi:

- faptul ca prin cererea de chemare în judecata si întâmpinare partile îsi aduc la cunostinta reciproc pretentiile si apararile precum si probele pe care înteleg sa se sprijine; sau prevederea ca judecatorul nu poate hotarî asupra unei cereri decât dupa înfatisarea sau citarea partii;

- faptul ca presedintele completului este obligat sa dea cuvântul partilor pe rând si daca este nevoie chiar în replica;

- faptul ca înfiintarea probelor se face în sedinta publica dupa ce partile îsi exprima opinia asupra admisibilitatii lor;

- faptul ca hotarârea judecatoreasca se comunica întotdeauna când termenul de apel sau recurs curge din momentul comunicarii pentru ca partile sa poata examina hotarârea si sa decida daca o ataca sau nu în functie de cuprinsul ei.