Procedura de judecată a recursului

Procedura prealabila

Presedintele poate desemna un judecator pentru intocmirea unui raport asupra recursului, raport cu valoare deosebita^1 . Raportorul va verifica daca recursul indeplineste cerintele de forma, daca motivele invocate se incadreaza in cele prevazute de art. 304 si va arata pozitia jurisprudentei si a doctrinei in problemele de drept vizand solutia data prin hotararea atacata. In toate cazurile judecatorul trebuie sa manifeste atentia cuvenita pentru a nu-si spune parerea in legatura cu modul de solutionare a recursului. Este adevarat ca actuala reglementare nu mai impune o atare exigenta in mod expres, dar ea trebuie subinteleasa, caci altminteri judecatorul raportor poate fi recuzat^2 .

Dupa comunicarea motivelor de recurs intimatul este obligat sa depuna intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul de judecata. Aceasta obligatie este prevazuta in mod expres de art. 308 alin. 2 C. proc. civ., astfel cum acest text a fost modificat prin Ordonanta de Urgenta nr. 138/2000. Consecintele nedepunerii intampinarii sunt aceleasi cu cele aratate in legatura cu neformularea ei in fata instantei de fond, adica decaderea intimatului din dreptul de a mai invoca anumite aparari si exceptii de procedura^3 .

--------------------------

^1) A se vedea in acelasi sens: I. Deleanu, V. Deleanu, Hotararea judecatoreasca, Editura Servo-Sat, Arad, 1998, nota 509, pag. 270-271.

^2) A se vedea in acest sens G. Boroi, D. Radescu, Codul de procedura civila comentat si adnotat, Ed. All, 1994, pag. 489.

^3) I. Les, Drept procesual civil. Curs universitar, ed. Lumina Lex, 2002, pag. 422.

Judecata recursului

Dupa strigarea pricinii, daca procedura de citare este legal indeplinita si nu exista alt motiv de amanare, judecata recursului incepe prin citirea raportului, daca este cazul. Se rezolva apoi exceptiile procesuale care fac inutila cercetarea in fond a recursului. Daca nu se invoca exceptii procesuale sau daca ele sunt respinse, se da cuvantul partilor, mai intai recurentului, apoi intimatului si, daca este cazul, procurorului. Cand recursul a fost introdus de catre procuror, acesta va avea cuvantul primul, apoi partea in favoarea careia a exercitat calea de atac si la sfarsit intimatul^1 .

In cazul in care ar urma sa se pronunte respingerea sau admiterea in parte a recursului, instanta este obligata sa examineze toate motivele de recurs, deoarece altfel hotararea poate fi atacata pe calea contestatiei in anulare speciala, pentru al doilea motiv prevazut de art. 318 C. proc. civ.. In orice caz, chiar examinand toate motivele de recurs, instanta nu este obligata sa raspunda fiecarui argument folosit in dezvoltarea motivului, ci este in drept sa grupeze aceste argumente pentru a raspunde printr-un considerent comun^2 .

Fiind o instanta de control si nu de judecata in fond, instanta de recurs va verifica hotararea atacata pe baza probelor administrate, fara a se putea, in principiu, administra probe noi^3 . Aceasta regula se intemeiaza pe o ratiune precisa, anume aceea ca esentialmente recursul nu este o cale de atac devolutiva, ci un mijloc procedural prin intermediul careia nu se rejudeca cauza, ci se realizeaza doar un examen al hotararii atacate. Solutia este cu atat mai fireasca azi cand recursului i s-a conferit si caracterul unei cai extraordinare de atac^4 .

Totusi, in mod exceptional art. 305 C. proc. civ. permite ca in recurs sa se produca inscrisuri noi. Deoarece aceasta regula exista si inainte de modificarea din anul 1993, fiind inscrisa in art. 306 alin. 2, iar textul nu facea nici o alta precizare, s-a decis ca "inscrisuri" sunt toate actele scrise - emanate de la partile in proces sau de la un tert - care ar fi putut inrauri solutia cauzei daca ar fi fost folosite de instanta a carei hotarare s-a atacat^5 .

Nu constituie inscrisuri noi, in sensul art. 305 C. proc. civ., declaratiile martorilor, chiar autentificate la notariat; incheierea de asigurare a unei probe, cuprinzand marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri sau recunoasterea unui fapt ori a unui drept; rapoartele de expertiza; o ancheta sociala efectuata de autoritatea tutelara (solutia se bazeaza pe imprejurarea ca acestea sunt mijloace de concretizare a probelor prin declaratia martorilor, expertizei, a unei recunoasteri, a unei cercetari locale ce prezinta particularitatea ca este efectuata de un alt organ decat instanta judecatoreasca). Aceeasi ar trebui sa fie solutia si in cazul unui inceput de dovada scrisa (chiar daca este vorba de un inscris autentic sau un inscris sub semnatura privata, nule ca atare, dar valabile ca un inceput de dovada scrisa), deoarece, acesta urmeaza a fi completat cu alte mijloace de proba (martori, prezumtii etc), care sunt inadmisibile in recurs. Apreciem ca sunt si unele inscrisuri nepreconstituite ce nu pot fi primite in recurs, cum ar fi, registrele, cartile si hartiile casnice, scrisorile, intrucat acestea au natura juridica si forta probanta a unei marturisiri extrajudiciare, care, de asemenea, este inadmisibila in recurs^6 .

Conceptul de inscris folosit in art. 305 C. proc. civ. nu are nici o semnificatie particulara in materia recursului, astfel cum are, de pilda, in cazul revizuirii (art. 322 pct. 5 C. proc. civ.). Jurisprudenta noastra a decis ca prin inscrisuri in sensul dispozitiilor legale ce le analizam, se inteleg "toate actele scrise - emanate de la partile in proces sau de la un tert - care ar fi putut inrauri solutia cauzei, daca ar fi fost folosite la prima instanta". Au fost asimilate cu inscrisurile si relatiile scrise solicitate de instanta de la diferite autoritati publice. In schimb, nu pot fi considerate ca inscrisuri - admisibile in recurs - declaratiile date de martori, chiar in forma autentica, dupa judecarea cauzei la instanta de fond. De asemenea, nu poate avea caracterul unui inscris, in sensul dispozitiilor art. 305 C. proc. civ., nici un raport de expertiza^7 .

Legea nu face nici o distinctie in privinta partii ce poate aduce inscrisuri noi in recurs, ceea ce inseamna ca acestea pot fi depuse atat de catre recurent, in sustinerea recursului, cat si de catre intimat, in combaterea recursului. Legea nu stabileste o limita de timp privind folosirea inscrisurilor in fata instantei de recurs. Asa fiind, s-a admis de doctrina ca inscrisurile pot fi depuse in tot cursul judecarii recursului^8 .

Se mai ridica problema modului in care va proceda instanta de recurs, atunci cand inscrisurile noi sunt contestate de parti, deci, problema daca instanta de recurs poate sa faca o verificare de scripte sau sa dispuna deschiderea procedurii falsului. Raspunsul ar trebui sa fie negativ, deoarece acestea sunt verificari de fapt, incompatibile cu structura recursului. Totusi, in sprijinul tezei contrare, se poate aduce ca argument faptul ca procedura verificarii de scripte si declansarea procedurii falsului sunt incidente procedurale, de competenta instantei sesizate cu cererea principala (cererea de recurs). In orice caz, ni se pare ca daca recursul urmeaza sa se admita chiar si fara a se tine cont de inscrisul nou, urmeaza ca verificarea de scripte ori procedura falsului, referitoare la inscrisurile depuse in recurs, sa se faca de catre instanta care rejudeca fondul dupa casare^9 .