Procurorul

Rolul si importanta participarii procurorului in procesul civil

In ceea ce priveste activitatea legata de actiunile civile care se judeca alaturat celor penale, in elucidarea acestei probleme pornim de la ideea ca savarsirea unei infractiuni da nastere la o actiune penala si poate genera si o actiune civila. Obiectul actiunii penale este aplicarea pedepselor si a masurilor de siguranta, iar actiunea civila are ca obiect obligatia la plata a unei despagubiri, la restituirea lucrului, desfiintarea totala sau partiala a unui act sau orice alt mod de reparatie civila pentru pagubele materiale pricinuite prin infractiune. Daca din infractiunea savarsita se naste si o actiune civila alaturi de cea penala, este firesc ca, avand aceeasi sursa generatoare cele doua actiuni sa se afle intr-o legatura specifica^1 .

Raportul intre cele doua actiuni se manifesta in felul urmator^2 :

- cand cele doua actiuni sunt exercitate impreuna in procesul penal, actiunea penala constituie principalii iar actiunea civila accesoriul. Deci in cadrul procesului penal nu poate exista actiunea civila fara actiunea penala. Solutia data laturii penale a procesului va determina si solutia data laturii civile.

- in cazul in care actiunea civila este exercitata separat, legea interzice realizarea deodata a celor doua actiuni [in fata unei instante penale si in fata instantei civile, art. 19 alin. (2) C. proc. pen.]. In asemenea cazuri, se suspenda solutionarea procesului civil pana la solutionarea procesului penal, conform principiului penalul tine in loc civilul. In astfel de situatii, judecatorul care are de solutionat procesul civil va trebui sa constate ca exista o hotarare penala definitiva care a stins actiunea penala. Desi legea nu prevede, trebuie asimilate hotararilor penale definitive si solutiile de netrimitere in judecata date de procuror.

In cazul in care actiunea civila se exercita la instanta penala, intrucat actiunea civila se alatura celei penale ea are un caracter accesoriu. In consecinta, in masura in care nu exista actiune penala declansata sau se constata ulterior ca actiunea penala nu se putea pune in miscare datorita unui impediment initial, actiunea civila ramane fara suportul necesar care sa fi permis persoanei vatamate optiunea initiala si constituirea de parte civila. In asemenea cazuri, chiar daca este sesizata cu o actiune civila, instanta nu are dreptul sa o solutioneze. Asa procedeaza instanta de pilda, cand pronunta achitarea pentru ca fapta dedusa judecatii nu este prevazuta de legea penala sau cand pronunta incetarea procesului penal pentru lipsa plangerii prealabile (art. 346 alin. 4 c. pr. pen.) ^3 .

Atunci cand dreptul de optiune a fost exercitat si persoana vatamata a ales calea de valorificare a pretentiilor civile, optiunea devine irevocabila, in sensul ca nu se mai poate parasi calea aleasa spre a se indrepta la cealalta cale^4 .

De la regula irevocabilitatii dreptului de optiune exista si unele exceptii justificate prin faptul ca, in anumite situatii, persoana prejudiciata material este impiedicata sa-si continue exercitarea actiunii civile in calea procesuala pentru care a optat initial.

- cand urmarirea sau judecata penala a fost suspendata (art. 19 alin. 3 Cod procedura penala);

- cand procurorul a dat o solutie de neurmarire;

- cand instanta de judecata a lasat nesolutionata actiunea civila prin hotarare ramasa definitiva (art. 20 alin. 1 Cod procedura penala).

Subliniem ca parasirea procesului penal poate avea loc si in cazul in care actiunea civila a fost exercitata din oficiu, in acest caz nefiind vorba, in mod practic, de abandonarea caii procesuale alese, deoarece, in mod obligatoriu, initial, actiunea civila a fost pornita in procesul penal.

Deci, actiunea civila isi pastreaza individualitatea ei chiar si atunci cand este alaturata celei penale, de aceea activitatea Ministerului Public privind actiunea alaturata nu poate fi considerata ca facand parte din activitatea de exercitare a actiunii penale respective, ci ca o forma de manifestare a procurorului in cauzele civile. Este firesc ca procurorul care exercita actiunea penala in procesul penal sa puna concluzii si in ceea ce priveste latura civila, precum si alte forme ale activitatii procurorului, ca: intentarea din oficiu sau intentarea facultativa a acestei actiunii si exercitarea cailor de atac. Rezulta, in concluzie, ca in cazul actiunilor civile care sunt alaturate celor penale, activitatea desfasurata de procuror isi pastreaza specificul ei de activitate proprie unui litigiu cu caracter civil si distincta de aceea pe care o desfasoara in cadrul exercitarii actiunii penale^5 .

In realitate aceasta activitate este mult mai cuprinzatoare, ea manifestandu-se prin^6 :

- introducerea cererii de chemare in judecata;

- in scopul dovedirii celor afirmate in cerere si, cand este cazul, al combaterii argumentelor cuprinse in intampinarea paratului;

- punerea de concluzii in acelasi scop;

- declararea cailor de atac (a apelului, a recursului, revizuirii si contestatiei in anulare);

- activitatea desfasurata in timpul judecarii acestor cai de atac;

- promovarea executarii silite a hotararilor prin care au fost admise actiunile intentate de catre Ministerul Public;

- intentarea contestatiilor in anulare.

Persoana vatamata se poate adresa instantei civile cu o actiune daca in cauza n-a fost pusa in miscare actiunea penala, fiind obligata sa respecte dispozitiile legale referitoare la competenta si la procedura de judecare a proceselor civile.

In literatura de specialitate s-a aratat, cu argumente convingatoare, ca, in ipoteza in care prejudiciul a fost cauzat unei unitati sau unei persoane lipsite de capacitate de exercitiu ori cu capacitate restransa si este consecinta incalcarii unui contract, incalcare ce constituie o infractiune, actiunea civila poate avea ca temei fie raspunderea contractuala, fie raspunderea delictuala, in functie de optiunea partii civile in cauza^7 .

Daca ulterior s-a pus in miscare actiunea penala, judecarea actiunii civile se suspenda pana la solutionarea definitiva a actiunii penale Aceasta regula cunoscuta sub denumirea "penalul tine in loc civilul" este necesara pentru a fi solutionata mai intai apartinea penala a carei solutie trebuie luata in considerare la rezolvarea actiunii civile^8 .