Sinteza Drept Civil

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Sinteza Drept Civil.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Civil

Extras din document

Raportul juridic civil – noţiune şi caracterele juridice.

Relaţia socialã, specialã, patrimonialã şi personal nepatrimonialã reglementatã de o normã de drept civil în care subiectele se află pe poziţia de egalitate, se numeşte raport juridic civil.

Caractere - trăsături : caracterul social: are loc între membrii societãţii ; caracter voliţional: are un caracter dublu voliţional: voinţa pãrţilor şi voinţa legiuitorului (prin NJ). egalitatea juridicã a pãrţilor – pãrţile nu se subordoneazã una celeilalte.

Izvoarele raportului juridic civil. Structura raportului juridic civil – subiectele raportului juridic civil.

1. Evenimentul (primul izvor) – împrejurãri care se produc independent de voinţa omului şi care produc efecte :cutremur, trãznet, inundaţii .

2. Acţiunile omeneşti se împart în : acţiuni sãvârşite cu intenţia de a produce efecte juridice (ex. contract de vânzare- cumpãrare) ; acţiuni fãrã intenţia de a produce efecte juridice (ex. neglijenţa, imprudenţa).

Acţiunile omeneşti voluntare sau involuntare se mai numesc şi fapte juridice şi produc efecte juridice : fapte licite – este permis de lege (cvasicontracte) ; fapte ilicite – cvasidelicte (cauzatoare de prejudicii).

Dreptul subiectiv este posibilitatea recunoscutã de lege subiectului activ de a avea o anumitã conduitã şi de a pretinde o conduitã corespunzãtoare subiectului pasiv de a da, a face sau a nu face ceva şi la nevoie poate sã solicite forţa de constrângere a statului. Clasificarea dreptului subiectiv :

a) dupã sfera persoanelor obligate faţã de titular (creditor)

- drepturi absolute care au urmãtoarele caractere : - are identificat numai subiectul activ ;

- subiectele pasive nedeterminate au obligaţia de a nu face ceva care sã aducã atingere dreptului titularului ;

- sunt opozabile tuturor ;

- drepturile relative. Caractere : - au identificate ambele subiecte ;

- obligaţia subiectului pasiv constã într-o prestaţie de a da sau a face ceva ;

- sunt opozabile numai subiectului pasiv.

b) în funcţie de conţinutul lor : drepturi patrimoniale care pot fi : drepturi reale şi drepturi de creanţã.

Obligaţia este îndatorirea ce revine subiectului pasiv (datoria debitorului). Aceastã îndatorire este o prestaţie pozitivã şi constã în a da sau a face ceva; sau o prestaţie negativã sau abţinere de a nu face ceva.

Bunurile – noţiune şi clasificare.

Codul civil numeşte un bun un lucru care este o valoare economicã (patrimonială), utilã (satisface nevoi materiale şi spirituale ale persoanei), să poată fi apropriat (este susceptibil de însusire sub forma dreptului patrimonial). Clasificare :

a) dupã regimul juridic :-bunuri mobile sunt bunurile care pot fi deplasate dintr-un loc în altul prin forţa proprie sau prin forţa externã. Pot fi : - bunuri mobile prin natura lor (marfa, haine, autoturisme) ;

- bunuri mobile prin determinarea legii (acţiunile şi pãrţile sociale, obligaţiunile) ;

- bunuri mobile prin anticipaţie – sunt bunuri imobile dar care în viitor vor deveni mobile ;

- bunuri imobile prin destinaţie sunt bunuri mobile care prin utilizarea lor devin imobile (calorifer) ;

dupã regimul circulaţiei bunurilor :

- aflate în circuitul civil sunt bunurile care se vând şi se cumpãrã – titulari pf. şi p.j. ambele de drept privat sînt sesizabile;

- bunuri scoase din circuitul civil sunt bunurile proprietate publicã – pot fi urmărite de creditori;

e) dupã cum produc sau nu fructe: - bunuri frugifere – produc fructe fãrã sã-şi consume substanţa (banii);

- bunuri nefrugifere – care nu produc fructe fãrã sã-şi consume substanţa.

Codul civil împarte fructele în 3 categorii: - fructe naturale (pãşuni, fructe de pãdure, plante medicinale, sporul animalelor) ;

- fructe industriale (producţia de grâu) ; - fructe civile (dobânzi, chirii, rentã viagerã) ;

Patrimoniul – noţiune şi caracteristici.

Patrimoniul reprezintã totalitatea bunurilor şi obligaţiilor care pot fi evaluate în bani aparţinând unei persoane. Caractersiticile:

- patrimoniul reprezintã o universalitate deoarece patrimoniul este o masã de bunuri legate între ele d.p.d.v. juridic, dar aceste bunuri ce alcãtuiesc patrimoniul sunt distincte de universalitate. Acestea sunt cuprinse în universalitate sub aspectul valorilor bãneşti.

- patrimoniul nu poate exista în afara persoanelor. Patrimoniul constituie una dintre manifestãrile personalitãţii ;

- orice persoanã are un patrimoniu deoarece numai persoana are aptitudinea de a avea drepturi şi obligaţii ;

o persoanã nu poate avea decât un singur patrimoniu (principiul unicitãţii patrimoniului).

Funcţiile patrimoniului :

1. funcţia de gaj general ptr creditorii chirografari - creditorii chirografari = acei creditori care nu au garanţie asupra creanţei lor ci numai un înscris care face dovada raportului obligaţional între el şi debitori. Ex : Romgaz, Orange, electricitate.

2. patrimoniul explicã si realizeazã subrogaţia (înlocuire) – poate fi realã (un lucru poate fi înlocuit cu alt lucru) sau personalã (cînd o altã persoanã plãteşte datoria creditorului şi are dreptul sã urmãreascã debitorul în locul cãruia a plãtit).

3. patrimoniul explicã şi realizeazã transmisiunea – aceasta poate fi :

• universalã – transmiterea întregului patrimoniu cãtre o singurã persoanã. Ex : la pf cînd existã un singur moştenitor ; iar la pj –prin absorbţie (înglobare)

• cu titlu universal – patrimoniul se transmite fracţionat pe cote pãrţi ;

• cu titlu particular – din patrimoniu se transmit bunuri individualizate, precis determinate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sinteza Drept Civil.doc

Alte informatii

prezentul document este o sinteza a cursului de drept civil prezentat in cadrul cursurilor predate la universitatea constantin brancoveanu