Succesiuni

Curs
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 37081
Mărime: 449.58KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dinca Razvan

Extras din document

Reguli generale cu privire la mostenire

Notiune

Potrivit art 557 NCC, mostenirea este unul dintre modurile de dobandire a proprietatii. Ea este definita in art 963 ca fiind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta. Alternativa neologica a cuvantului "mostenire" este "succesiune". Totusi, acest cuvant are un sens mai larg in dreptul civil si poate desemna orice transmisiune patrimoniala. In acest sens, printre avanzii-cauza se mai afla si succesorii universali cu titlu universal si uneori succesorul cu titlu particular. De aceea termenul mostenire este mai precis si se refera la acea transmisiune pentru cauza de moarte. Art 627 prevede ca inalienabilitatea nu afecteaza transmiterea bunurilor prin succesiune. Patrimoniul persoanei fizice este cel mai frecvent numit in codul civil patrimoniu succesoral si uneori masa succesorala. Aceste doua concepte sunt sinonime si includ drepturile si indatoririle defunctului care puteau fi evaluate in bani si apartineau acestuia la data deschiderii mostenirii (data decesului). Persoana fizica decedata este desemnata in dreptul civil prin notiunea de defunct. Cel mai frecvent sinonim pentru "defunct" este "decuius" (is decujus succesoris agitur = acela despre care mostenire este vorba). Persoanele care dobandesc patrimoniul succesoral sunt numiti mostenitori. Simetric cu notiunea de succesiune, uneori se foloseste notiunea de succesori, desi aceasta notiune poate sa priveasca orice dobanditor al unui drept patrimonial. In textele mai vechi se foloseste si notiunea de erezi.

Felurile mostenirii

Potrivit art 955 alin (1) NCC, patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament. In dreptul romanesc, regula o reprezinta mostenirea legala, adica transmiterea patrimoniului succesoral catre persoanele in ordinea, in cotele si dupa regulile stabilite de lege. Desi regula este mostenirea legala, prin exceptie patrimoniul succesoral se poate deferi potrivit vointei defunctului stabilite printr-un act juridic numit testament (mostenire testamentara). Mostenirea testamentara se va aplica in masura in care in legatura cu bunurile din patrimoniul succesoral exista dispozitii testamentare valabile si eficiente. In schimb, in privinta partilor din patrimoniul succesoral pentru care nu exista asemenea dispozitii se vor aplica regulile mostenirii legale ca norme de drept comun. De aici rezulta ca mostenirea destamentara poate coexista cu mostenirea legala in legatura cu acelasi patimoniu succesoral. Spre exemplu, daca prin testament defunctul nu a dispus de toate bunurile lui, pentru restul bunurilor se va aplica mostenirea legala. Daca dispozitiile testamentare sunt lovite de nulitate sau de caducitate pentru o parte din bunuri, acele bunuri vor fi deferite potrivit mostenirii legale. Daca testamentul incalca rezerva succesorala a mostenitorilor rezervatari (rezerva succesorala = acea parte a mostenirii de la care defunctul nu ii poate inlatura prin propria sa vointa pe mostenitorii legali cei mai apropiati desemnati prin lege, adica sotul, ascendentii si descendentii), atunci dispozitiile testamentare vor fi inlaturare in masura incalcarii rezervei si rezervatarii vor culege mostenirea ca mostenitori legali. In toate aceste cazuri, mostenirea testamentara coexista cu cea legala.

Exista situatii in care desi defunctul a lasat un testament valabil si eficace, toate bunurile sale vor fi deferite potrivit mostenirii legale. Aceasta se intampla pentru ca testamentul e actul juridic ce cuprinde orice dispozitii de ultima vointa, orice dispozitii referitoare la defunct care urmeaza sa produca efecte dupa moartea lui. De aceea este posibil ca, spre exemplu, testamentul sa se limiteze la a da dispoztii privitoare la inormantare, la recunoasterea unui copil, la administrarea unor bunuri pana la transmiterea lor catre mostenitorii legali. In aceste cazuri, daca testamentul e limitat la asemenea dispozitii, desi exista testament, bunurile vor fi transmise integral potrivit regulilor de la mostenirea legala.

Exista situatii in care in legatura cu acelasi patrimoniu succesoral, aceeasi persoana este in acelasi timp atat mostenitor legal cat si mostenitor testamentar. Spre exemplu, daca defunctul are 2 frati si unuia dintre ei ii lasa un legat de jumatate din mostenire, cealalta jumatate ar trebui sa se distribuie conform regulilor mostenirii legale intre mostenitorii legali care se intampla sa fie cei 2 frati. Daca al doilea frate renunta la mostenire, pe cand primul frate accepta legatul, acesta din urma va culege intreaga mostenire (jumatate in calitate de mostenitor testamentar si cealalta jumatate in calitate de mostenitor legal). In principiu, atunci cand aceeasi persoana are in legatura cu aceeasi mostenire atat vocatie legala cat si vocatie testamentara ea poate sa opteze diferit in exercitarea dreptului de optiune succesorala cu privire la aceste vocatii. Ea poate sa accepte legatul si sa renunte la mostenirea legala sau invers. Succesibilul este acea persoana care intruneste toate conditiile pentru a mosteni, dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala. Prin urmare, nu se stie daca el va deveni mostenitor sau daca va ramane strain de mostenire in cazul in care renunta la mostenire. In cazul in care unui succesibil legal ii este lasat un legat avand o valoare mai mica decat ce i-ar reveni ca mostenitor legal, aceasta manifestare de vointa a defunctului este interpretata ca intentie a lui de a il inlatura partial de la mostenire pe acel succesibil. Spre exemplu, defunctul are 2 frati si unuia ii lasa un legat de 1/3 din mostenire, aceasta manifestare de vointa va fi interpretata in sensul ca doreste sa restranga vocatia legala a acelui frate. In acest caz, succesibilul nu poate opta decat ca mostenitor testamentar, adica numai pentru cota de mostenire ce i-a fost restransa prin vointa valabila si eficace a defunctului. Inlaturarea partiala de la mostenire se mai numeste si exheredare partiala. Exheredarea poate fi, in principiu, si totala respectiv ea consta in inlaturarea completa de la mostenire a unui mostenitor legal. Totusi, in cazul in care succesibilul este rezervatar, el nu poate fi inlaturat total de la mostenire. urmand sa primeasca rezerva chiar daca defunctul si-a exprimat vointa contrara. Spre exemplu, daca defunctul are 2 copii si ii lasa unuia dintre ei un legat de 1/5 din mostenire, potrivit regulii de mai sus, copilului i-ar fi revenit 1/2 din mostenire si in cazul asta el i-a restrans vocatia la doar 1/5. El nu poate sa faca asta pentru ca descendentii sunt mostenitori rezervatari. Rezerva este jumatate din mostenirea legala. Asadar, copilul are dreptul la cel putin 1/4. Desi el a vrut sa lase doar 1/5, exheredarea produce efecte doar pana la 1/4. Copilul va primi 1/4 si celalalt va primi 3/4.

Caracterele juridice ale transmisiunii succesorale

Transmisiunea succesorala este o transmisiune mortis causa, universala, unitara si indivizibila.

a). Transmisiunea succesorala e o transmisiune mortis causa pentru ca mostenirile se deschid prin moarte. Chiar daca transmisiunea se face impotriva vointei defunctului exprimate prin testament, acesta nu produce efecte decat la data decesului testatorului si poate fi revocat de acesta oricand inainte de aceasta data prin derogare de la principiul irevocabilitatii actului juridic unilateral.

b). Transmisiunea mostenirii este universala pentru ca ea are ca obiect patrimoniul succesoral ca universalitate in sensul art 31 alin (1) NCC ca universalitate de drepturi si datorii ce pot fi evaluate in bani. Corelarea caracterului mortis causa cu cel universal al transmisiunii mostenirii conduce la anumite trasaturi specifice acesteia. Spre exemplu, transmiterea datoriilor defunctului catre mostenitorii sai se face fara acordul creditorilor. Aceasta trasatura e unica pentru ca la cesiunea de contract de exemplu, acordul creditorului este cerut. Cum insa mostenirea se transmite cu cauza de moarte si moartea nu poate fi controlata de creditori, acordul nu mai este cerut. O a doua specificitate a acestei corelari priveste imobilele cuprinse in patrimoniul succesoral. Pentru producerea transferului acestor imobile de la defunct la mostenitorii sai, respectiv pentru opozabilitatea acestui transfer, nu e necesara inscrierea transferului in cartea funciara, aceasta pentru ca mostenirea care este un mod de dobandire a dreptului de proprietate intemeiat pe faptul juridic al mortii nu este un act juridic. In consecinta, potrivit dispozitiilor din materia cartii funciare, mostenitorii sunt tinuti numai sa isi inscris calitatea de titular al dreptului tabular inainte de transmiterea acestui drept catre terti.

c). Transmisiunea mostenirii este unitara in sensul ca drepturile si obligatiile din patrimoniul defunctului se transmit catre mostenitori conform acelorasi norme juridice indiferent de natura ori provenienta acestor drepturi si obligatii. Caracterul unitar este evocat in doctrina mai ales prin cadrul exceptiilor de la acest caracter, avand in vedere faptul ca se prevad exceptii in considerarea naturii ori provenientei bunurilor respectiv obligatiilor care fac dreptul acestei transmisiuni.

Preview document

Succesiuni - Pagina 1
Succesiuni - Pagina 2
Succesiuni - Pagina 3
Succesiuni - Pagina 4
Succesiuni - Pagina 5
Succesiuni - Pagina 6
Succesiuni - Pagina 7
Succesiuni - Pagina 8
Succesiuni - Pagina 9
Succesiuni - Pagina 10
Succesiuni - Pagina 11
Succesiuni - Pagina 12
Succesiuni - Pagina 13
Succesiuni - Pagina 14
Succesiuni - Pagina 15
Succesiuni - Pagina 16
Succesiuni - Pagina 17
Succesiuni - Pagina 18
Succesiuni - Pagina 19
Succesiuni - Pagina 20
Succesiuni - Pagina 21
Succesiuni - Pagina 22
Succesiuni - Pagina 23
Succesiuni - Pagina 24
Succesiuni - Pagina 25
Succesiuni - Pagina 26
Succesiuni - Pagina 27
Succesiuni - Pagina 28
Succesiuni - Pagina 29
Succesiuni - Pagina 30
Succesiuni - Pagina 31
Succesiuni - Pagina 32
Succesiuni - Pagina 33
Succesiuni - Pagina 34
Succesiuni - Pagina 35
Succesiuni - Pagina 36
Succesiuni - Pagina 37
Succesiuni - Pagina 38
Succesiuni - Pagina 39
Succesiuni - Pagina 40
Succesiuni - Pagina 41
Succesiuni - Pagina 42
Succesiuni - Pagina 43
Succesiuni - Pagina 44
Succesiuni - Pagina 45
Succesiuni - Pagina 46

Conținut arhivă zip

  • Succesiuni.docx

Alții au mai descărcat și

Rezerva Succesorală în Noul Cod Civil

Capitolul I Consideraţii generale privitoare la moştenire în NCC 1.1 Prezentarea noţiunii Prin moştenire sau succesiune se întelege transmisiunea...

Mostenirea - Mod de Transmitere a Patrimoniului unei Persoane catre Mostenitori

- MOSTENIREA TESTAMENTARA POATE COEXISTA CU MOSTENIREA LEGALA Transmisiunea succesorala este o transmisiune indivizibila. Patrimoniul succesoral...

Clasele de moștenitori

Introducere Legea cheamă la moștenire rudele apropiate ale defunctului (din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție) și soțul...

Drepturile Reale

Unitatea de învățare 1: Patrimoniul. Obiective Să se determine deosebirile dintre universalitatea juridică si universalitatea de fapt. Să se...

Drept Civil

I. Persoana fizică Este unul dintre subiectele raportului juridic civil şi noţiunea de persoană fizică desemnează omul privit în individualitatea...

Contractul de vânzare-cumpărare

CONTRACTE CIVILE. Cap. I Consideraţii preliminare. Noul C. civ. aprobat prin Legea nr. 287/2009 adoptând concepţia monistă având drept consecinţă...

Drept civil partea generala - persoanele

Unitatea de învăţare nr. 1 PERSOANA FIZICĂ Cuprins: §1. Capacitatea civilă a persoanei fizice. §2. Identificarea persoanei fizice. §3....

Drept civil - Teoria generala

Dreptul subiectiv civil exprima posibilitatea recunoscuta de normele dreptului civil subiectului activ de a o anumita conduita si de a putea...

Ai nevoie de altceva?