Succesiuni

SUCCESIUNI

Reguli generale ale devolutiunii legale a mosteniriiConditiile dr de mostenire legala

Mostenirea legala = transmiterea mostenirii are loc in temeiul legii la persoanele in ordinea si cotele det de lege.

- intervine in toate cazurile in kre defunctul nu a lasat testament

- intervine si in cazurile in kre defunctul a lasat testament kre nu cuprinde legate ci alte dispozitii de ultima vointa

- in alte cazuri in kre testamentul cuprinde exheredari dar fara k testamentul sa cuprinda legate astfel incat la mostenire vor fi legati toti mostenitorii legali

- mostenirea legala poate coexista cu cea testamentara dk defunctul a dispus prin testament numai de o parte a mostenirii lasate sau dispunand de intreg, exista mostenitori rezervatari kre dobandesc rezerva intotdeauna in virtutea legii

Conditii: Ptr k o pers sa poata veni la mostenire in temeiul legii tre sa aiba in afara capacitatii succesoarale – k o conditie generala a dr la mostenire – vocatie succesoarala legala, sa nu fie nedemna si sa nu fie inlaturata de la mostenire.

Vocatia succesorala legala – o au pers kre sunt in legatura de familie cu defunctul adik rudele defunctului din casatorie, din afara casatoriei si in anumite conditii din adoptie si alaturi de acestea – sotul supravietuitor.

Rudenia este legatura bazata pe descendenta unei pers dintr-o alta pers (rudenie in linie dreapta) sau pe faptul k mai multe pers au un ascendent comun (rudenie in linie colaterala). Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.Legea a limitat pe linie colaterala vocatia succesorala legala la gradul al IV lea inclusiv.

In linie dreapta ascendenta sau descendenta legea nu prevede nici o limitare. Vocatia succesorala a rudelor nu inseamna k ele toate impreuna si deodata vor culege mostenirea caci vocatia lor la mostenire este numai generala, potentiala = posibilitate de principiu a acestor pers de a mosteni prin efectul legii.

Principiul reciprocitatii vocatiei legale generale la mostenire:

Dk o pers are vocatie succesorala legala gen la mostenirea lasata de o alta pers atunci si aceasta din urma pers are aceasi vocatie in raport cu prima (sensul pozitiv al principiului).In concret vocatia lor va depinde de ordinea in kre va surveni decesul lor.

Dk o pers nu are vocatie la mostenirea unei alte pers nici aceasta din urma nu are vocatie la mostenirea primei (sens negativ).Exceptie: cazul constatarii nulitatii casatoriei sau a anularii intervenita dupa decesul sotilor sa aa unei dintre ei, constatandu-se k unul dintre ei a fost de buna credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata. In acest caz dk sotul supravietuitor a fost de rea credinta el nu va mosteni, in schimb dk sotul de buna credinta a supravietuit celuilalt el va avea vocatie succesorala.

Vocatia legala concreta

Ptr k o pers sa poata fi chemata efectiv la mostenire in temeiul legii tre san u fie inlaturata de la mostenire o alta pers cu vocatie gen, dar chemata de lege in rang preferabil deci kre are si vocatie concreta, utila. Ptr stabilirea ordinii de preferinta intre rudele defunctului cu vocatie gen sunt stabilite 2 criterii: clasa de mostenitori + gradul de rudenie.

Nedemnitatea succesorala este decaderea de drept a mostenitorului legal din dr de a culege o mostnire det inclusive rezerva la kre ar fi avut dreptul din aceasta mostenire, deoarece s-a facut vinovat de o fapta grava fata de cel kre lasa mostenirea sau fata de memoria acestuia.

Caractere juridice

1. Se aplica numai in cazul savarsirii faptelor expres prevazute de lege si limitative prevazuta de lege si numai in domeniul mostenirii legale. Textele de lege kre o prevad fiind imperative si de stricat interpretare.

2. Opereaza de drept.

3. Fiind o sanctiune se aplica si produce efecte doar in privinta autorului faptei.

4. Domeniul de aplicare a sanctiunii nu poate fi extins la alte mosteniri.

5. Sanctiunea nedemnitatii fiind prevazuta ptr fapte savarsite cu vinovatie, mostenitorul tre sa fi actionat cu discernamant. In lipsa discernamantului neputandu-se vorbi de vinovatie.

Cazuri de nedemnitate:

1. Atentatul la viata celui kre lasa mostenirea (mostenitorul sa fi omorat sau sa fi pus in executare hot de a omorî pe cel de a carui mostenire este vorba sis a fi fost condamnat penal).

2. Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui kre lasa mostenirea (in cazul in kre mostenitorul a facut un denunt, o plangere sau o marturisire capitala calomnioasa impotriva celui kre lasa mostenirea) – aceasta cauza e considerata k inaplicabila.

3. Nedenuntarea omorului a carui victima a cazut cel kre lasa mostenirea.

Efectele ndemnitatii

- produce efecte de drept - in puterea legii, mostenitorul nedemn este decazut din dr de a mosteni, di momentul deschiderii mostenirii indifferent de momentul savarsirii faptei kre atrage nedemnitatea.

- Hotararea instantei civ prink re se constata nedemnitatea (si kre poate fi ceruta si pronuntata numai dupa deschiderea mostenirii) opereaza retroactive avand caracter declarative.

- Nedemnul nu va putea declara partea de mostenire ce I s-ar cuveni k mostenitor legal, nici macar rezerva. Partea sa va fi culeasa de cei kre ar fi venit la mostenire impreuna cu el sau pe kre prezenta sa i-ar fi inlaturat de la mostenire.

- Copiii nedemnului venind la succesiune in virtutea dr lor propriu fara ajutorul reprezentarii nu sunt indepartati de la mostenire.

Principiile gen ale devolutiunii legale a mostenirii si exceptiile de la aceste principii

1.Princ chemarii la mostenire a rudelor in ordinea claselor de mostenitori legali – printr-o clasa de mostenitori se intelege o categorie de rude kre k atare, adik in mod colectiv, exclude o alta categorie sau este exclusa de ea chiar dk rudele din categ exclusa ar fi de grad mai apropiat cu defunctul decat rudele din categoria chemata (de ex: nepotul de fiu –gr. II - al defunctului exclude de la mostenire pe parintii defunctului desi acestia sunt rude de gr I).

C. Civ stab 4 clase de mostenitori legali:

- Clasa I = clasa descendentilor in linie directa alcatuita din cpoii, nepoti, stranepoti etc.ai defunctului fara limita in grad.

- Clasa IIa = clasa mixta a ascendentilor privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii + surorile defunctului si descendentii lor pana la gr al IVlea inclusiv).