Succesiunile

Capitolul I Noţiunea de succesiune

1. Ce este si în ce constă utilitatea succesiunilor?

În limbaj comun, cuvântul succesiune semnifică succedarea în timp si spatiu, unei persoane sau unui eveniment .

Mutatis mutandis, în drept, mostenitorii succed persoanei lui de cuius, cu privire la drepturile acestuia. Tehnic, succesiunea are semnificatia de mod de transmitere a drepturilor (mostenirii) lăsat de de cuius, succesorilor sau legatarilor. În acest sens succesiunea este un proces prin care este atribuit (devolutiune) ceea ce este lăsat, este transmis si lichidat, adică împărtit între succesori. În acest sens este utilizat termenul succesiune în Cartea a III din C. civ. intitulată, „diferite moduri de dobândire a proprietătii”, ordinea tratării lor fiind: succesiunile (titul I), donatiile si testamentele (titlul II), contracte si conventii (titlul III), vinderi (titlul V), schimbul (titlul VI), etc.

În afara acestei semnificatii, pe care o denumim activă, succesiunea, în sens pasiv, desemnează obiectul transmisiunii succesorale, adică: patrimoniu transmis, sau mostenirea transmisă, ca urmare a decesului (mortis causa) unei persoane. De exemplu, legiuitorul foloseste această semnificatie statuând că <<succesiunea se transmite prin lege sau prin vointa omului, prin testament>> (art. 650 C.civ.); sau <<succesiunea nereclamată este considerată vacantă>> (art.724 C. civ.), ori, potrivit art. 653 C. civ., „descendenţii şi ascendenţii au de drept posesiunea succesiunii...”.

În ambele sensuri, termenul de succesiune este corelativ celui de mostenire. Dacă în sens activ succesiunea semnifică modul de transmitere a proprietătii, corelativ, mostenirea semnifică modul de dobândire a proprietătii. La fel, dacă în sens pasiv succesiunea semnifică drepturile transmise, corelativ, mostenirea semnifică drepturile dobândite.

Utilitatea succesiunii, ca institutie de drept, rezidă în organizarea transferului patrimoniului persoanei după decesul acesteia. Dacă în timpul vietii, persoanele pot să-si transfere bunurile, prin contract în general, ce se întâmplă cu ele după deces ? Va putea el să dispună de bunuri pentru cazul survenirii decesului ? Dar dacă cineva a decedat fără să-si poată exprima vointa cu privire la bunurile sale, de exemplu, într-un accident, ce se va întâmpla cu bunurile sale ?

2.Reglementarea legală a succesiunii si modificările ei în timp. Codul civil reglementează succesiunea în Cartea a III, Titlul I, intitulat ”Despre succesiuni„ (art. 650-799), Totodată, într-un corp de reguli separat, Titlu II, din aceeasi carte a Codului civil, sunt reglementati satelitii succesiunii: testamentul si donatiile.

Codul civil a suferit în timp modificări punctuale, principiile generale ale succesiunii, reglementate în 1864 supravietuind timpului.

Legea nr. 319/1944, privind dreptul la mostenire al sotului supravietuitor, a modificat regulile Codului civil privind dreptul sotului supravietuitor. Legea impozitului progresiv pe succesiuni, din 28 iulie 1921 , care, prin art. 4, a modificat dispozitiile art. 676 C. civ., restrângând dreptul la succesiune al rudelor colaterale până la gradul IV inclusiv. Decretul nr. 32/1954 privind punerea în aplicare a Codului familiei si a decretului privind persoanele fizice si juridice, asa cum a fost modificat, a abrogat unele reguli ale Codului civil relativ la succesiune, în special cele privind conditia juridică a copilului natural (art.652), considerat de acum egal în drepturi cu copii legitimi (art. 63 C. fam.); acceptarea succesiunii în favoarea unui minor fiind considerată a fi făcută sub beneficiu de inventar; iar Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice si juridice completează regulile relative la capacitatea succesorală a copilului conceput (art. 7 si 21); Decretul nr. 73/1954 , privind modificarea art. 680 si art. 700 din Codul civil, a stabilit dreptul statului de a culege succesiunile fără mostenitori si a redus termenul de acceptare a succesiunii de la 30 de ani la 6 luni; Legea nr. 603/1943 privind simplificarea proceduri împărtelii judiciare a modificat regulile Codului civil relative la împărteala făcută în fata instantei. În fine, Codul familiei a modificat unele reguli ale Codului civil privind succesiunea, în special pe cele privind egalitatea copilului natural cu cel legitim, drepturile copilului adoptat, si protectia minorului si a interzisilor cu ocazia acceptării succesiunii si a efectuării partajului (art. 659, 678,.