Teoria generală a dreptului - 4

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 4 în total
Cuvinte : 1085
Mărime: 7.63KB (arhivat)
Publicat de: Rafila Iosif
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Imbrescu C.

Cuprins

  1. 3.2.2. Capacitatea
  2. 3.2.3. Obiectul
  3. 3.2.4 Cauza sau scopul actului juridic civil
  4. 3.2.5 Forma actului juridic
  5. 3.3 Nulitatea actului juridic civil

Extras din curs

3.2.2. Capacitatea

Capacitatea de a incheia un act juridic civil reprezinta aptitudinea unui subiect de drept civil de a deveni titular de drepturi si obligatii prin incheierea de acte juridice civile.

In principiur pot sa incheie acte juridice toate persoanele in afara de cele declarata incapabile prin lege, ceea ce inseamna regula este capacitatea iar incapacitatea inseamna exceptia.

Au capacitate de a incheia acte juridice de dispozitiv numai persoanele cu capacitate de execitiu deplina. Persoanele cu capacitate de exercitiu restransa pot incheia personal si singuri, fara incuvintare in prealabil doar acte juridice de administrare si conservare iar persoanele lipsite de capacitate pot sa incheie singuri, fara reprezentare acte juridice de conservare.

3.2.3. Obiectul

Obiectul actului juridic civil il reprezinta actiunile sau inactiunile la care sunt ibligate sau de la care sunt tinute partile actului juridic. Prin urmare obiectul actului juridic se identifica cu obiectul raportului juridic generat de acel act juridic.

• Conditiile de valabilitate ale obiectului actului juridic civil:

• Sa existe la data incheierii actului juridic civil sau sa poate exista la acea data

• Sa fie in circuitul civil (sa fie in comert, sa poata face obiect al contractului)

• Sa fie determinat sau determinabil

• Sa fie licit si moral

• Sa fie posibil

• Cel care se obliga trebuie sa fie titulatul dreptului in cazul actelor juridice constitutive sau translative de drepturi deoarece nimeni nu se poate obliga la ceva ce nu are si nimeni nu poate treansmite mai multe drepturi decat are

• Obiectul actului juridic sa constea intr-un fapt personal al debitorului deoarece nimeni nu poate sa fie obligat decat prin vointa sa si nu a altei persoane.

3.2.4 Cauza sau scopul actului juridic civil

Cauza actului juridic consta in scopul urmarit de parti la incheierea unui asemenea act.

Ea are 2 componente:

• Cauza imediata

• Cauza mediata

Cauza imediata este un element abstract si invariabil in cadrul aceleiasi categorii de acte juridice civile:

• In contractele sinalagmatice consta in reprezentarea contraprestatiei celeilalte parti (in cazul contractului de vanzare-cumparare vanzatorul vinde bunul sau cu scopul de a primi pretul iar cumparatorul cu scopul de a primi bunul)

• In contractele unilaterale cu titlu gratuit, cauza imediata consta in intentia de a gratifica

• In actele reale cauza imediata consta in remiterea sau transmiterea bunului

Cauza mediata este un element subiectiv si variabil de la o categorie la alta categorie de acte juridice sau chiar in cadrul aceleiasi actegorii de la un ct la altul si consta in motivul determinant al incheierii unui anumit act juridic si care priveste sontraprestatia sau anumite calitati ale celeilalte parti.

• Pentru a putea fi variabila cauza trebuie sa indeplineasca anumite conditii:

• Sa existe, deoarece obligatia fara cauza nu are efect

• Sa fie reala, deoarece obligatia fondata pe o cauza falsa nu poate avea nici un efect

• Sa fie licita si morala deoarece obligatia nelicita nu poate avea nici un efect iar cauza este nelicita cand este prevazuta de lege sau este impotriva ordinii publice si a bunelor moravuri

3.2.5 Forma actului juridic

Conditia formei actului juridic este ceruta uneori de lege pentru insasi valabilittea sa (ad validitatem) alteori doar ca o conditie de proba (ad probationem) iar alteori pentru opozabilitatea fata de terti.

Forma ad validitatem este ceruta pentru a atrage atentia partilor asupra importantei actelor pe care le incheie (donatie, ipoteca) sau pentru asigurarea deplinei libertati a consimtamantului (testament).

Forma ad probationem consta in cerinta impusa de lege sau de parti ca actul juridic sa fie indeplinit in scris, neindeplinirea formei atrage doar imposibilitatea dovedirii actului juridic cu un alt mijloc de proba, nu si nulitatea actului juridic respectiv

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti se impune uneori de lege pentru ocrotirea altor persoane decat partile actului juridic si consta in indeplinirea unor conditii de publicitate fara de care tertii pot ignora actul juridic incheiat de parti.

Preview document

Teoria generală a dreptului - 4 - Pagina 1
Teoria generală a dreptului - 4 - Pagina 2
Teoria generală a dreptului - 4 - Pagina 3
Teoria generală a dreptului - 4 - Pagina 4

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Dreptului - 4.doc

Alții au mai descărcat și

Succesiunea

Proprietatea este dreptul unei persoane de a folosi si a dispune de un lucru în mod exclusiv si absolut, însa în limitele determinate de lege....

Drept Civil

Drept civil Prin sistemul dreptului romanesc se intelege totalitatea normelor juridice adoptate de statul roman, norme organizate in cadrul...

Drept Civil

Dreptul civil este acea ramurã de drept a României care reglementeazã raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale la care participã...

Drept Civil - IDD

Interpretare oficiala, realizata de un organ de stat îndreptatit sa faca aceasta interpretare; sunt interpretari oficiale, dupa caz: Interpretarea...

Drept civil - definiții

Dreptul – ca si statul, este o categorie istorica ce a aparut pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii umane, si anume in oranduirea...

Drept Civil

Prin sistemul dreptului romanesc se intelege totalitatea normelor adoptate de statul roman , norme organizate in cadrul ramurilor de drept , care...

Vicii de consimțământ

Vicii de consim: imprejurari care afecteaza catacterul constient si liber a vointei incorporate intr-un act juridic in asa mas incat constituie...

Drept civil - partea generală structurată

Subiect (1) Sistemul dreptului civil.Noţiunea de drept. Definiţia dreptului.Principiile dreptului. CAPITOLUL I – CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND...

Te-ar putea interesa și

Locul Teoriei Generale a Dreptului în Sistemul Științelor Juridice

O cunoaştere cât mai detaliată a realităţii interioare şi a celei înconjurătoare a reprezentat dintotdeauna o preocupare continuă a fiinţei umane....

Locul și rolul științei teoriei generale a dreptului în sistemul științelor juridice

1.INTRODUCERE Ansamblul disciplinelor juridice se constituie intr-un sistem al stiintelor juridice in cadrul caruia se pot distinge,in functie de...

TGD - relația dintre teoria generală a dreptului și filosofia dreptului

INTRODUCERE sau Ubi jus, ibi remedium Unde se aplică legea numai acolo se face dreptate. Dreptul e o ştiinţă socială, doarece obiectul său e să...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Teorie generală a dreptului

Creare a dreptului.Tehnica legislative.Tehnica juridica. 1.NOTIUNEA,OBIECTUL DE STUDIU AL TEORIEI GENERALE A STATULUI SI DREPTULUI. TGD este o...

Teoria Generală a Dreptului

CAPITOLUL I – DREPTUL SI STATUL Sectiunea I – Conceptul de drept §1. Notiunea de drept Cuvântul „drept” deriva din latinescul directus ceea ce...

Teoria generală a dreptului

Nota : Veti gasi unele informatii suplimentare in limba engleza, inserate in general ca note de subsol in document, aceasta nu ca urmare a unui...

Teoria Generală a Dreptului

RAPORTUL JURIDIC TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ÎN SISTEMUL ŞTIINŢELOR JURIDICE I. Consideraţii generale În rândul disciplinelor juridice, Teoria...

Ai nevoie de altceva?