Teoria Generală a Obligațiilor

Curs
9.3/10 (6 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 141 în total
Cuvinte : 65655
Mărime: 217.64KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ioan Adam

Cuprins

CAPITOLUL 1 – OBLIGAŢIA CIVILĂ

1.1. Noţiunea de obligaţie

1.2. Elementele raportului juridic obligaţional

1.2.1. Subiectele raportului juridic obligaţional

1.2.2. Conţinutul raportului juridic obligaţional

1.2.3. Obiectul raportului juridic obligaţional

1.3. Clasificarea obligaţiei civile

1.3.1. Clasificarea obligaţiilor după izvoare

1.3.2. Clasificarea obligaţiilor după obiectul lor

1.3.3. Clasificarea obligaţiilor după opozabilitatea lor

1.3.4. Clasificarea obligaţiilor după sancţiunea lor

1.3.5. Clasificarea obligaţiilor după raportul cu modalităţile

1.4. Izvoarele obligaţiilor

CAPITOLUL 2 – CONTRACTUL

Definiţia contractului

Voinţa juridică şi limitele acesteia în cadrul contractului civil

Clasificarea contractelor civile

Importanţa clasificării contractelor civile

Criterii de clasificare a contractelor civile

Clasificarea contractelor după modul de formare

Clasificarea contractelor după conţinutul lor

Clasificarea contractelor după scopul urmărit de părţi

Clasificarea contractelor după efectele produse

Clasificarea contractelor după modul de executare

Clasificarea contractelor după nominalizarea în legislaţie

Clasificarea contractelor după corelaţia dintre ele

Clasificarea contractelor după modul în care se exprimă voinţa părţilor

Încheierea contractului

Capacitatea de a contracta

Consimţământul părţii care se obligă

Obiectul contractului

Cauza contractului

Oferta de a contracta

Noţiune

Forma ofertei

Felurile ofertei de a contracta

Condiţiile ofertei

Forţa obligatorie a ofertei

Promisiunea de vânzare

Acceptarea ofertei

Definiţie

Felurile acceptării ofertei

Condiţiile acceptării ofertei

Momentul încheierii contractului

Încheierea contractului între prezenţi

Încheierea contractului prin corespondenţă

Importanţa momentului încheierii contractului

Locul încheierii contractului

Importanţa locului încheierii contractului

CAPITOLUL 3 – EFECTELE CONTRACTULUI

Noţiune şi reglementare

Interpretarea contractului

3.2.1.Reguli generale de interpretare a contractului

3.2.2.Reguli speciale de interpretare a contractului

Principiile efectelor contractului

Principiul obligativităţii contractului

3.3.1.1. Excepţiile de la principiul obligativităţii contractului

Principiul relativităţii efectelor contractului

Excepţiile de la principiul relativităţii efectelor contractului

Principiul opozabilităţii efectelor contractului

Excepţia de la principiul opozabilităţii faţă de terţi a contractului

Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice

Excepţia de neexecutare a contractului

Rezoluţiunea şi rezilierea contractului

Riscul contractului

CAPITOLUL 4 – ACTUL JURIDIC UNILATERAL CA IZVOR DE OBLIGAŢII

Definiţie

Reglementare

Exemple de acte juridice unilaterale, izvoare de obligaţii

CAPITOLUL 5 – FAPTUL JURIDIC LICIT

Noţiune şi reglementare

Gestiunea intereselor altei persoane

Definiţie

Condiţiile gestiunii de afaceri

Efectele gestiunii de afaceri

Obligaţiile gerantului

Obligaţiile geratului

Plata lucrului nedatorat

Definiţie

Reglementare legală

Condiţiile plăţii nedatorate

Efectele plăţii nedatorate

Obligaţiile accipiensului de bună – credinţă

Obligaţiile accipiensului de rea – credinţă

Obligaţiile solvensului

Cine poate să ceară restituirea

Acţiunea în restituire

Cazurile în care nu există obligaţia de restituire a plăţii nedatorate

Îmbogăţirea fără justă cauză

Definiţie

Reglementare

Condiţiile pentru intentarea acţiunii în restituire

5.4.3.1. Condiţiile materiale ale acţiunii în restituire

5.4.3.2. Condiţiile juridice ale acţiunii în restituire

Efectele îmbogăţirii fără justă cauză

Prescripţia acţiunii

Extras din document

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

CAPITOLUL 1

OBLIGAŢIA CIVILĂ

1.1. Noţiunea de obligaţie

Luând ca model Codul civil francez din 1804, care nu a definit noţiunea de obligaţie, Codul civil român din 1865, ca de altfel şi alte coduri civile europene, ca cel austriac din 1811, cel elveţian din 1907 sau Codul federal elveţian al obligaţiilor din 1881 şi apoi din 1911, nu au definit această instituţie juridică.

Acest lucru se explică prin adoptarea de către redactorii codurilor respective a renumitei definiţii a obligaţiei din INSTITUTELE lui Justinian, care a definit obligaţia astfel: „ obligatio est juris vinculum quo necesitate adstringimur, alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis jura.”

În aceste condiţii, sarcina definirii obligaţiei civile a revenit doctrinei.

Astfel au fost formulate mai multe definiţii:

„ Obligaţia este o legătură juridică între două sau mai multe persoane, în virtutea căreia, o parte, numită debitor, se obligă faţă de alta, numită creditor, la executarea unei prestaţiuni pozitive sau negative, adică la un fapt sau la o abstenţiune.”

„ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căreia o persoană este ţinută să dea, să facă sau să nu facă ceva în favoarea unei alte persoane.”

„Raportul juridic de obligaţie poate fi definit ca acel raport în baza căruia o persoană, numită creditor, poate pretinde altei persoane, numită debitor, efectuarea unei anumite prestaţiuni.”

„Obligaţia este raportul juridic în temeiul căruia o persoană, numită creditor, are dreptul de a pretinde de la altă persoană, numită debitor, o anumită prestaţiune, pe care acesta este îndatorat a o îndeplini.”

„Obligaţia este raportul de drept civil în care o parte, numită creditor, are posibilitatea de a pretinde celeilalte părţi, numită debitor, să execute o prestaţie sau mai multe prestaţii, ce pot fi de a da, a face sau a nu face , de regulă, sub sancţiunea constrângerii de stat.”

„ Obligaţia este raportul juridic în temeiul căruia o persoană numită debitor este ţinută faţă de alta, numită creditor, la datoria de a da, de a face sau de a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bună voie.”

„ Obligaţia este acel raport juridic în temeiul căruia o persoană – numită creditor – poate să pretindă unei alte persoane – numită debitor – să-i facă o prestaţie pozitivă sau negativă, iar în caz de neîndeplinire s-o poată obţine în mod forţat.”

„Obligaţia – în sens larg – este, aşadar, acel raport juridic în conţinutul căruia intră dreptul subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor – şi căruia îi revine îndatorirea corespunzătoare – a da, a face sau a nu face ceva, sub sancţiunea constrângerii de stat în caz de neexecutare de bunăvoie.”

În raport de definiţiile enunţate, putem defini obligaţia civilă ca fiind raportul juridic în baza căruia creditorul are dreptul să pretindă debitorului să execute prestaţia corelativă de a da, a face sau a nu face ceva.

1.2. Elementele raportului juridic obligaţional

În literatura de specialitate , raportul juridic este definit ca acea legătură socială, reglementată de norma juridică, conţinând un sistem de interacţiune reciprocă între participanţi, determinaţi, legătură ce este susceptibilă de a fi apărată pe calea coerciţiunii statale.

Raportul juridic civil este o specie de raport juridic – relaţia socială patrimonială sau napatrimonială, reglementată de norma de drept civil – caracterizat prin caracter social, voliţional şi poziţia de egalitate juridică a părţilor .

Ca orice raport juridic, raportul juridic obligaţional prezintă trei elemente structurale: subiectele, conţinutul şi obiectul.

1.2.1. Subiectele raportului juridic obligaţional

Subiectele raportului juridic de obligaţie sunt persoanele fizice şi persoanele juridice, ca titulare de drepturi subiective civile şi obligaţii corelative, precum şi statul, atunci când participă la raporturile juridice civile, ca subiect de drept civil.

Subiectul activ se numeşte creditor, iar subiectul pasiv se numeşte debitor, denumiri care sunt folosite, cu caracter general, în toate raporturile obligaţionale, indiferent de izvorul obligaţiei., fiind termeni proprii teoriei generale a obligaţiilor. Atunci când ne raportăm la izvoarele concrete ale obligaţiilor, subiectele poartă denumiri specifice: vânzător şi cumpărător, în cazul contractului de vânzare – cumpărare, donator şi donatar, în cazul contractului de donaţie, locator şi locatar, în cazul contractului de locaţiune.

Există raporturi de obligaţii în care o parte este numai creditor, iar cealaltă parte numai debitor. De exemplu, în cazul contractului de împrumut, împrumutătorul este numai creditor, iar împrumutatul numai debitor.

De cele mai multe ori, raporturile de obligaţii au un caracter complex, subiectele având calităţi duble. De exemplu, în cazul contractului de vânzare – cumpărare, vânzătorul este creditor al preţului şi debitor al obligaţiilor de transmitere a dreptului de proprietate şi de predare a lucrului vândut, iar cumpărătorul este creditorul obligaţiei de predare a lucrului şi debitorul preţului.

Preview document

Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 1
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 2
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 3
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 4
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 5
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 6
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 7
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 8
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 9
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 10
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 11
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 12
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 13
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 14
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 15
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 16
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 17
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 18
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 19
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 20
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 21
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 22
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 23
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 24
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 25
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 26
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 27
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 28
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 29
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 30
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 31
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 32
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 33
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 34
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 35
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 36
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 37
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 38
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 39
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 40
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 41
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 42
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 43
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 44
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 45
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 46
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 47
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 48
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 49
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 50
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 51
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 52
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 53
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 54
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 55
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 56
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 57
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 58
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 59
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 60
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 61
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 62
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 63
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 64
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 65
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 66
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 67
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 68
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 69
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 70
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 71
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 72
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 73
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 74
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 75
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 76
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 77
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 78
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 79
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 80
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 81
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 82
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 83
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 84
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 85
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 86
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 87
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 88
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 89
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 90
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 91
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 92
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 93
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 94
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 95
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 96
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 97
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 98
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 99
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 100
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 101
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 102
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 103
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 104
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 105
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 106
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 107
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 108
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 109
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 110
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 111
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 112
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 113
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 114
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 115
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 116
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 117
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 118
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 119
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 120
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 121
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 122
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 123
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 124
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 125
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 126
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 127
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 128
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 129
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 130
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 131
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 132
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 133
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 134
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 135
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 136
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 137
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 138
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 139
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 140
Teoria Generală a Obligațiilor - Pagina 141

Conținut arhivă zip

  • Teoria Generala a Obligatiilor.doc

Alții au mai descărcat și

Teoria Generala a Obligatiilor

1) În continutul raportului juridic obligational intra dreptul subiectului activ, numit creditor, de a cere subiectului pasiv, numit debitor : A...

Capacitatea Juridica Civila a Ministerului Apararii

Introducere La temelia dreptului civil  ca drept privat prin excelenta  se afla si trebuie sa ramâna individul, omul ca subiect de drept...

Răspunderea Civilă Delictuală

Raspunderea civila delictuala poate fi considerata ca un mijloc de aparare a drepturilor subiective si obiective. În cadrul raspunderii...

Prescriptia Extinctiva

Notiunea si efectul prescriptiei extinctive. Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 1,...

Contractul Civil

I. Contractul civil-noţiune, trăsături şi clasificare 1.1.Noţiune şi trăsătturi Contractul civil este un acord de voinţă intervenit între două...

Noțiuni de Teoria Generală a Obligațiilor

NOTIUNI DE TEORIA GENERALA A OBLIGATIILOR 1. Notiunea de obligatie. Definitie. Teoria generala a obligatiilor este cheia de bolta a dreptului...

Succesiuni Clasele de Mostenitori

Codul civil, în art. 644, enumera succesiunea printre modurile de dobândire si transmitere ale proprietatii. Termenul “succesiune” este folosit...

Dreptul de Servitute

Dreptul de servitute Prin DEZMEMBRAMINTE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE intelegem acele drepturi reale care rezulta din separarea prerogativelor de...

Ai nevoie de altceva?