Teorii etice

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 4 în total
Cuvinte : 3645
Mărime: 188.18KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Catalin Preda

Extras din document

Etica

este domeniul filosofic în care se studiază diverse concepte morale ex: bine, rău Există t rei

subdomenii în etică: meta etica etica normativă și etic a aplicat ă .

Problemele de meta

etică privesc natura eticii: Ce facem când spunem că o acțiune este morală sau imorală?

Descriem obiectiv o acțiune sau ne exprimăm doar sentime ntele noastre subiective? Sunt adevărurile etice universale

sau relative la o cultură sau alta sau de la un individ la altul? Ce face ca o întrebare sau problemă să fie etică și nu, să

zicem, științifică? De ce cineva ar trebui să fie interesat de etică?

Î

n etica normativă sunt formulate răspunsuri sistematice teorii ) la întrebări de genul: Ce este corect moral?

Când este o acțiune bună sau rea? Ce valori sau principii ar trebui să adopt?

Etica aplicată este domeniul filosofiei mora

le în care se discută probleme morale specifice ce țin de avort,

pedeapsa capitală, drepturile animalelor, valoarea ecosistemelor, eutanasia, sinuciderea, drogurile, prostituția etc.

Pentru a putea discuta diverse probleme ce țin de drepturile animalelor, de biodiversitate sau suprapopulare trebuie

întâi să înțelegem care sunt principalele teorii etice: având un răspuns general la întrebarea ce este binele și răul moral,

atunci putem să spunem dacă este moral să creștem sau să vânăm animale pentru a le mânc a sau pentru blană, care

este valoarea speciilor (sau a biodiversității), care este valoarea unei păduri sau a unei delte (a unor ecosisteme) sau

dacă este moral să impunem reducerea natalității (printr o politică de genul ”un copil pe familie”).

1. Teorii etice: etica kantiană, utilitarismul și etica virtuții

Teoriile etice nu privesc atât natura judecăților noastre etice, cât

criteriile concrete de evaluare morală și

reprezintă un răspuns la întrebarea ”Când este o acțiune morală (sau imorală)?” Conform teoriilor consecinționiste,

pentru a decide dacă o acțiune este morală sau imorală trebuie să luăm în calcul consecințele unei acțiuni. Cineva

poate considera însă că, indiferent de consecințele unei acțiuni, anumite lucruri pur și sim plu nu trebuie făcute.

Teoriile care au la bază un anumit set de datorii (ceva ce trebuie întotdeauna făcut), și nu consecințele acțiunilor, se

numesc „ non consecinționiste ” sau ”deontologiste” (de la grecescul deontos , ceea ce se cade, ce este necesar). O

acțiune este corectă din punct de vedere moral, conform deontologismului, dacă nu contravine acestor datorii. Etica

virtuții pune accent pe urmărirea unui scop final absolut: fericirea. Dezvoltarea unui caracter moral (virtuos) este o

condiție necesară pe ntru a atinge acest scop, iar o acțiune bună va fi cea realizată de un om virtuos. Important în

cadrul eticii virtuții nu este atât să știu ce este bine să fac, ci să fiu bun, adică să am un caracter virtuos. E xistă și alte

teorii etice importante în contextul eticii aplicate , precum etica drepturilor, etică pământului sau etica ecologiei

profunde.

Utilitarismul

Cea mai importantă teorie con

secinționistă este utilitarismul hedonist, conform căreia o acțiune este bună dacă

produce cât mai multă fericire/plăcere și cât mai puțină durere/suferință. Intuiția de la care pleacă utilitarismul este că

toți oamenii (dar nu numai) doresc, pe de o parte , o formă sau alta de plăcere și, pe de altă parte, doresc să evite

suferința . Ca atare, dacă plăcerea este ceea ce oamenii consideră valoros, atunci orice teorie etică ar trebui să plece de

la acest fapt. Utilitarismului hedonist, inițiat de Jeremy Bentha m (1748 1832) și John Stuart Mill (1806 1873), este

„concepția care acceptă ca fundament al moralei Utilitatea sau Principiul Celei Mai Mari Fericiri [The Greatest

Happiness Principle] susține că acțiunile sunt corecte [right] în măsura în care ele tin d să promoveze fericirea și sunt

incorecte [wrong] în măsura în care tind să producă inversul fericirii. Prin fericire se înțelege plăcerea și absența

durerii; prin nefericire, durerea și privarea de plăcere“ (Mill, Utilitarismul, p. 18). Contrar eticii ka ntiene, unde

accentul este pus pe intenția cu care facem o acșiune, teoriile utilitariste pun accent pe consecințele unei acțiuni.

Conform utilitarismului hedonist pozitiv , o acțiune este corectă din punct de vedere moral dacă are ca consecință, în

primul rând, cea mai mare cantitate de plăcere posibilă pentru câți mai mulți oameni și, abia în al doilea rând, evitarea

suferinței. U nele plăceri , crede sunt superi oar e , altele inferioare . P entru a decide care sunt inferi o are și care sunt

superioare am putea organiza un vot, însă ar trebui să i lăsăm să decidă numai pe cei care le au experimentat pe

amândouă.

Conform

utilitarismului hedonist negativ , ceea ce este relevant atunci când evaluăm o acțiune nu este atât

plăcerea care rezultă ca ur mare a unei acțiuni, cât evitarea suferinței. Ca atare, o acțiune este corectă din punt de

vedere moral dacă în primul rând duce la evitarea suferinței și, abia în al doilea rând, la producerea unei cantități cât

mai mari de plăcere.

Se poate formula o versiune a utilitarismului care să nu aibă ca presupoziție ideea că oamenii doresc, în cele din urmă, să obțină cât mai multă plăcere și să evite suferința, ci numai că oamenii vor sădin urmă, să obțină cât mai multă plăcere și să evite suferința, ci numai că oamenii vor să--și realiși realizeze cât mai multe zeze cât mai multe din scopurile lor personale și nu că doresc să simtă ceva, plăcere sau o altă stare. din scopurile lor personale și nu că doresc să simtă ceva, plăcere sau o altă stare. Utilitarismul scopurilor sau Utilitarismul scopurilor sau intereselorintereselor ar putea fi formulat astfel: o acțiune este morală dacă are ca consecință realizarea preferințelor, scopurilor ar putea fi formulat astfel: o acțiune este morală dacă are ca consecință realizarea preferințelor, scopurilor personale sau a intepersonale sau a intereselor câtor mai mulți oameni.reselor câtor mai mulți oameni.

Preview document

Teorii etice - Pagina 1
Teorii etice - Pagina 2
Teorii etice - Pagina 3
Teorii etice - Pagina 4

Conținut arhivă zip

  • Teorii etice.pdf

Alții au mai descărcat și

Drept Civil al Republicii Moldova

I.1.1. Notiunea de drept Cuvîntul “Drept” este folosit în mai multe sensuri. El deriva de la latinescul “ directus”, luat sens metaforic (...

Drepturile Reale

Unitatea de învățare 1: Patrimoniul. Obiective Să se determine deosebirile dintre universalitatea juridică si universalitatea de fapt. Să se...

Drepturi reale, rezumat materie

Articolul 555 din noul Cod civil definește dreptul de proprietate privată ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în...

Drept procesual civil 2019 - Partea generala suport, curs revizuit

Capitolul I NOȚIUNI INTRODUCTIVE 1. Justiția și procesul civil 1.1. Considerații prealabile Justiția, privită sub ambele sale aspecte - ca...

Drept civil

Cursul 1 Patrimoniul Introducere În Codul Civil din 1864, deși sunt mai multe texte care folosesc această noțiune, ea nu e definită ca atare....

Drept civil - Teoria generala

CAPITOLUL I DREPTUL CIVIL RAMURĂ A SISTEMULUI NAȚIONAL AL DREPTULUI ROMÂNESC Secțiunea 1. Considerații generale. Elementele sistemului...

Actul juridic civil

Noțiunea și clasificarea actelor juridice civile Noțiunea Actul juridic reprezintă o manifestare de vointa a subiectelor de drept civil exprimând...

Executare silită

Decretul prezidențial- s-au suspendat termene, prescripțiile, decăderile. Singura materie care nu s-a suspendat e executarea silită civilă. Art....

Ai nevoie de altceva?