Testamentul

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Civil
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 12303
Mărime: 39.33KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

I. Definiţie

Actul juridic prin care decujus declară ultima sa voinţă este testamentul. Potrivit art.802 C. civ. , testamentul este un act juridic unilateral, personal şi solemn, revocabil, cât timp testatorul este în viaţă, prin care acesta dispune în tot sau în parte de avutul ce va lăsa la moartea sa.

Rezultă deci că:

testamentul fiind un act juridic trebuie să îndeplinească toate condiţiile de fond ( consimţământ, capacitate, obiect şi cauză ) cerute pentru valabilitatea actului juridic;

este un act juridic unilateral şi personal. Este suficientă doar voinţa testatorului pentru ca legatarii să dobândească drepturile transmise. Fiind un act personal, el nu poate fi încheiat prin reprezentare. testamentul este un act solemn, fiind necesară îndeplinirea anumitor condiţii de formă pentru valabilitatea sa Prin testament, testatorul dispune de bunurile pe care le va lăsa la moartea sa, adică face legate. Legatul poate fi universal , cu titlu universal ori cu titlu particular.

Testamentul este un act juridic pentru cauză de moarte. Indiferent de momentul încheierii lui, efectul se va produce la decesul testatorului.

Testamentul este un act juridic esenţialmente revocabil cât timp testatorul este în viaţă, el poate modifica testamentul ori poate să-l revoce.

II. Forma testamentului Condiţiile speciale de formă

Pentru a proteja voinţa testatorului, dar şi pentru a înlătura echivocul dispoziţiilor, legea impune anumite forme speciale sub sancţiunea nulităţii actului.

Codul civil prevede trei forme ale testamentului: olograf, autentic şi mistic ( art.858 C. civ. ) In cazuri excepţionale pot fi folosite formele testamentelor privilegiate.

Testamentul este un act solemn dar nu neapărat autentic. Solemnitatea merge de la forma autentică până la înscrisul sub semnătură privată.

A. Testamentul olograf

Este testamentul pentru a cărui valabilitate este necesar să fie scris în întregime şi semnat de mâna testatorului ( art.859 C. civ. )

Avantajele acestuia sunt simplitatea formei lui, de aceea poate fi făcut de testator singur. Este însă dezavantajos pentru că poate fi întocmit de testator în urma manevrelor de sugestie şi captaţie , pentru anihilarea voinţei lui. De asemeni, poate fi falsificată, ori poate avea un conţinut defectuos care să ridice multe probleme de interpretare, deoarece este făcut de cele mai multe ori fără a consulta un jurist. In fine, el poate fi uşor ascuns de cel care este dezavantajat de conţinutul testamentului.

Potrivit definiţiei testamentul olograf trebuie să îndeplinească condiţiile de formă: a) scris; b) datata şi c) semnat de mâna testatorului.

a) Prima condiţie este o garanţie că dispoziţiile testamentului sunt voinţei testatorului. De aceea orice ştersătură ori adăugire înlătură această garanţie, astfel că testamentul va fi nul. Este la fel dacă a fost scris de testator, însă mâna i-a fost condusă de o altă persoană. O scriitură străină făcută în contul testatorului nu atrage nulitatea, dacă este făcută fără testatorului, deoarece ea nu vicia prin voinţa acestuia din urmă.Testamentul poate fi făcut pe orice suport, important este să exprime voinţa testatorului S-a considerat că testamentul scris la maşină nu este valabil, pentru că dactilografierea nu permite verificarea scrisului şi chiar denumirea lui sugerează că legea cerea ca testamentul să fie olograf.

b) Data testamentului trebuie să fie scrisă de testator importanţa ei fiind aceea că se poate dovedi starea de capacitate a testatorului, iar în caz de pluralitate de testamente se stabileşte care este ultimul, acesta revocându-l pe primul.

Data poate fi scrisă nu doar explicit prin înscrierea zilei, lunii şi anului, ci şi implicit prin indicarea unui eveniment.Testamentul fără dată ori cu dată falsă este nul.

c) Semnătura. Nu trebuie să aibă o formă specială , ci să fie cea care îl identifică pe testator.

Nu are importanţă locul unde figurează semnătura. Dacă testamentul cuprinde adăugiri, ştersături ori , dacă sunt făcute de testator, ele sunt valabile, numai să fie semnate şi datate de testator. Dacă acestea adăugiri nu modifică însă testamentul, ci doar îl lămureşte ori îndreaptă o eroare , nu este necesară semnătura sau datarea.

Potrivit art.892 C. civ., înainte de executare, testamentul va fi înfăţişat preşedintelui tribunalului din raza căruia a fost deschisă succesiunea. Textul a fost modificat prin Legea nr.36/1995, înfăţişarea făcându-se la Notarul Public în circumscripţia căruia s-a deschis succesiunea ( art.8).

Puterea doveditoare a testamentului olograf

a) Cât priveşte scriitura şi semnătura , ele nu fac credinţă decât dacă cei cărora le este opus testamentul le recunosc. In caz contrar, potrivit art.1177 C. civ. cei ce se prevalează de un asemenea act trebuie să dovedească faptul că testamentul a fost scris şi semnat de testator.

b) Cu privire la data. Dacă scrisul şi semnătura a fost recunoscută, prin derogare de la regula art.1182 C. civ. ea va fi opozabilă şi terţilor, adică celorlalţi moştenitori, fără să fie necesar să fie certă. Derogarea se bazează pe raţiunea că dacă va fi necesar să fie înregistrat ori înfăţişat unei instituţii publice, pentru a dobândi dată certă, el nu ar mai purta caracterul de act secret.

Data testamentului poate face dovada până la proba contrar

2. Testamentul autentic

Este testamentul care a fost autentificat , cu formele cerute de lege, de un funcţionar public competent ( art.860 C. civ. ). Această formă este destul de rară pentru că nu îngăduie secretul dispoziţiilor testamentare. Are însă avantajul de a asigura conservarea înscrisului şi este singura formă de testament pe care o poate folosi cel care nu ştie să scrie ori nu poate să scrie şi să citească.

Testamentul se autentifică la Notarul Public, după procedura autentificării prevăzută de Legea 36/1995, art.58 – 67 ), fiind un act personal testatorul trebuie să se prezinte personal.

Puterea doveditoare a testamentului autentic Se poate proba ca orice înscris autentic. Ceea ce a fost consemnat în încheierea de autentificare de notar, constatate prin propriile simţuri, precum şi caracterul autentic al testamentului, face dovada până la înscrierea în fals. Celelalte menţiuni fac dovada până la proba contrară.

3. Testamentul mistic sau secret ( art.864 – 867 C. civ. )

Este acel testament, aceea formă a testamentului, pentru valabilitatea căruia trebuie să fie semnat de testator, strâns şi sigilat şi care este prezentat notarului public.

El nu aduce nici un avantaj faţă de celelalte forme de testament, de aceea este foarte puţin folosit.

Din definiţie rezultă că:

Testamentul mistic poate fi scris de testator ori de altă persoană, însă trebuie să fie semnat de cel care testează ( art.864 C. civ. );

Preview document

Testamentul - Pagina 1
Testamentul - Pagina 2
Testamentul - Pagina 3
Testamentul - Pagina 4
Testamentul - Pagina 5
Testamentul - Pagina 6
Testamentul - Pagina 7
Testamentul - Pagina 8
Testamentul - Pagina 9
Testamentul - Pagina 10
Testamentul - Pagina 11
Testamentul - Pagina 12
Testamentul - Pagina 13
Testamentul - Pagina 14
Testamentul - Pagina 15
Testamentul - Pagina 16
Testamentul - Pagina 17
Testamentul - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Testamentul.doc

Alții au mai descărcat și

Testamentul

Dreptul persoanei de a dispune prin testament de mostenirea sa, în conformitate cu prevederile legale, îsi are temeiul în existenta dreptului de...

Testamentul

INTRODUCERE Problema voinţei capabile să producă efecte după moartea celui care a exprimat-o a constituit pentru mine o preocupare mai veche....

Conditii de Validitate ale Contractului de Donatie

I. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND CONTRACTUL DE DONAŢIE I.1. NOŢIUNE. CARACTERE JURIDICE. INTERPRETAREA ŞI DELIMITAREA CONTRACTULUI DE DONAŢIE DE...

Rudenia

RUDENIA – NOŢIUNE Rudenia reprezintă legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un...

Capacitatea Partilor Contractelor de Vanzare - Cumparare

I. Contractul de vânzare-cumpărare. Noţiuni introductive 1. Definiţia contractului de vânzare – cumpărare Vânzarea este definită de art. 1294 Cod...

Raspunderea pentru Fapta Proprie

Raspunderea civila delictuala pentru fapta proprie este instituita prin art. 998 si 999 Cod civil. Astfel, potrivit art. 998 – asa-zisul delict...

Aspecte Teoretice ale Testamentului

DEFINIŢIA TESTAMENTULUI Testamentul este un act formal prin care o persoana numita testator instituie in mod necesar unul sau mai multi succesori...

Contractul de Depozit

Omul pentru aşi asigura existenţa, din cele mai vechi timpuri, a început să producă bunuri materiale. De la început acestea erau caracterizate prin...

Ai nevoie de altceva?