Comert International

Curs
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Drept Comercial
Conține 9 fișiere: doc
Pagini : 125 în total
Cuvinte : 63720
Mărime: 346.31KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Barle Costin
curs,facultatea de nord baia mare

Extras din document

Cap. 1. Identificarea conceptelor fundamentale privind comertul si activitatea comerciala

În stiinta nu exista adevaruri absolute, cu atât mai putin în stiinta economica.

1.1. Comertul si evolutia omenirii

Un adevar poate fi bun în anumite conditii de spatiu, timp si conjunctura, dar poate fi repede repudiat atunci când conditiile care l-au determinat se vor schimba.

În viata economica totul este într-o continua schimbare, totul curge, nimic nu este etern, procesele si fenomenele se modifica cantitativ si calitativ. Încontinuu se renunta la ceea ce este vechi si perimat prin acumularea de noi elemente, nu întotdeauna cu discernamânt si obiectivitate, dar, pecetea timpului face ca elementele de progres real sa fie viabile si sa constituie alte « începuturi » înspre nou, modern.

Orice problema economica e un produs istoric si nu un eveniment spontan. Întreaga economie actuala este forma concreta a unei deveniri si, totodata, numai un singur moment din întreaga ei devenire.

Cunoasterea evolutiei societatii umane, mai ales prin prisma « ciclicitatii » transformarilor, constituie suportul real în actiunea de întelegere a modului formare, dezvoltare si disparitie a proceselor si fenomenelor, care au marcat istoria omenirii.

« Viata economica este o matrice în care efectul se transforma în cauza si cauza în efect ».

Activitatea economica este, prin excelenta, o activitate umana, pentru ca, omul este fiinta care constientizeaza necesitatea unei activitati. Aceasta necesitate de a fi activ, de a activa, se încadreaza între doua limite extreme : nevoile si resursele.

Scopul general al activitatii economice, consta în stabilirea unui raport între mijloacele utilizate si gradul de acoperire a nevoilor.

La început, în primele faze ale existentialismului uman, nevoile au fost marcate de instinct (foame, sete, cald/frig), si mijloacele de satisfacere au avut aceeasi origine.

Comuna primitiva, pe parcursul unei îndelungate perioade de timp, s-a caracterizat. prin existenta economiei naturale.

Economia naturala reprezinta acel « sistem organizatoric » uman în care, bunurile se produc direct pentru consum, fara intermediul schimbului, deci produsele respective nefiind marfuri.

Prima mare diviziune sociala a muncii (desprinderea triburilor de pastori de cele de agricultori), din perioada descompunerii comunei primitive, a constituit « geneza » aparitiei primelor relatii de productie, concretizate în relatii de schimb. Aceste relatii nu au existat în comuna primitiva pentru ca, « produsul » realizat (fructele din natura, carnea din vânat) se împarteau între membri colectivitatii care au participant la obtinerea lui. Astfel, fiecare membru al comunitatii tribale dispunea de regula, conform principiului repartitiei egalitare, de o cantitate egala de produse. Tocmai datorita acestui sistem al repartitiei, schimbul de produse nu a aparut pentru început în cadrul triburilor, al comunitatii primitive (ceata, ginta, trib).

Primele schimburi de produse s-au realizat între triburi, ginta sau alte categorii de colectivitati si au avut la baza doar surplusurile întâmplatoare de produse. Asadar, schimbul acelei perioade istorice a avut un caracter întâmplator, accidental, fara un rol esential în viata comunitatilor.

Pe masura dezvoltarii principalelor activitati (agricultura si pastoritul), au aparut si s-au dezvoltat activitatile productive.

Aparitia primelor unelte pentru agricultura (sapa în Egiptul antic) a constituit momentul determinat al proceselor de productie : confectionarea uneltelor si accesoriilor (vasele de lut sau îmbracamitea). Dupa ce a fost descoperita « tehnica » de topire si prelucrare a metalelor (bronz, fier, argint, aur), gama uneltelor s-a diversificat, productia a crescut si astfel schimburile au luat o amploare mai mare.

În acest context au aparut mestesugurile.

Aparitia « producatorilor » de unelte sau accesorii a reprezentat momentul celei de a doua mari diviziuni sociale a muncii : desprinderea mestesugarilor din agricultura. Aceasta etapa istorica (trecerea de la comuna primitiva la sclavagism) se caracterizeaza prin doua mari schimbari în viata sociala :

- aparitia primelor comunitati stabile ;

- dezvoltarea schimburilor ;

Comunitatile stabile (satele si apoi orasele) s-au format datorita dezvoltarii mestesugurilor, acestea fiind de regula, activitati statice.

Primele forme ale schimbului, care se realizau în mod exclusiv în natura, marfa contra marfa, sunt cunoscute sub denumirea de : troc sau trampa.

Trocul a îmbracat mai multe forme :

- schimbul de daruri si ospatul  tribul trimitea reprezentati la alte comunitati cu daruri constând în : produse destinate hranei, obiecte de podoaba sau unelte, primind în schimbul lor, dupa unele ceremonii, alte obiecte sau produse, realizate de tribul gazda ;

- brigandajul si pirateria  triburile mai puternice (mai razboinice sau mai bogate) atacau prin cetele de briganzi alte comunitati lipsite de aparare. Prada rezultata din jaf o schimbau pe alte produse. În acest sens, istoricul grec Tucidide aprecia ca « pe atunci aceasta ocupatie nu era considerata rusinoasa, ci mai curând aducea chiar o anumita glorie »

- comertul mut  aceasta forma de comert reprezinta precursoarea formelor de comert modern: câstigul reciproc si eliminarea nedreptatilor ca urmare a actelor de comert ;

Descrierea modului în care se derula comertul mut îi apartine lui Herodot : « În Libia, de cealalta parte a Coloanelor lui Hercule exista o tara si un popor ; venind aici pentru a face comert, cartaginezii îsi descarca marfurile din corabii, le aseaza unele lânga altele pe tarmul marii, apoi se înapoiaza pe vasele lor si fac fum. Observând fumul, indigenii se apropie de tarm, lasa aur pentru aceste marfuri si se retrag. Cartaginezii coboara pe uscat si cerceteaza daca s-a lasat aur suficient pentru marfuri ; daca constata ca nu este suficient, se reîntorc pe corabii si asteapta acolo ; indigenii apar din nou si adauga atâta aur încât sa-i satisfaca pe cartaginezi. Dupa spusele cartaginezilor, niciodata o parte nu nedreptateste pe cealalta, caraginezii nu se ating niciodata de aur pâna când valoarea acestui nu este egala cu valoarea marfurilor ; tot astfel si indigenii nu ridica marfurile decât atunci când aurul este luat de cartaginezi »

Preview document

Comert International - Pagina 1
Comert International - Pagina 2
Comert International - Pagina 3
Comert International - Pagina 4
Comert International - Pagina 5
Comert International - Pagina 6
Comert International - Pagina 7
Comert International - Pagina 8
Comert International - Pagina 9
Comert International - Pagina 10
Comert International - Pagina 11
Comert International - Pagina 12
Comert International - Pagina 13
Comert International - Pagina 14
Comert International - Pagina 15
Comert International - Pagina 16
Comert International - Pagina 17
Comert International - Pagina 18
Comert International - Pagina 19
Comert International - Pagina 20
Comert International - Pagina 21
Comert International - Pagina 22
Comert International - Pagina 23
Comert International - Pagina 24
Comert International - Pagina 25
Comert International - Pagina 26
Comert International - Pagina 27
Comert International - Pagina 28
Comert International - Pagina 29
Comert International - Pagina 30
Comert International - Pagina 31
Comert International - Pagina 32
Comert International - Pagina 33
Comert International - Pagina 34
Comert International - Pagina 35
Comert International - Pagina 36
Comert International - Pagina 37
Comert International - Pagina 38
Comert International - Pagina 39
Comert International - Pagina 40
Comert International - Pagina 41
Comert International - Pagina 42
Comert International - Pagina 43
Comert International - Pagina 44
Comert International - Pagina 45
Comert International - Pagina 46
Comert International - Pagina 47
Comert International - Pagina 48
Comert International - Pagina 49
Comert International - Pagina 50
Comert International - Pagina 51
Comert International - Pagina 52
Comert International - Pagina 53
Comert International - Pagina 54
Comert International - Pagina 55
Comert International - Pagina 56
Comert International - Pagina 57
Comert International - Pagina 58
Comert International - Pagina 59
Comert International - Pagina 60
Comert International - Pagina 61
Comert International - Pagina 62
Comert International - Pagina 63
Comert International - Pagina 64
Comert International - Pagina 65
Comert International - Pagina 66
Comert International - Pagina 67
Comert International - Pagina 68
Comert International - Pagina 69
Comert International - Pagina 70
Comert International - Pagina 71
Comert International - Pagina 72
Comert International - Pagina 73
Comert International - Pagina 74
Comert International - Pagina 75
Comert International - Pagina 76
Comert International - Pagina 77
Comert International - Pagina 78
Comert International - Pagina 79
Comert International - Pagina 80
Comert International - Pagina 81
Comert International - Pagina 82
Comert International - Pagina 83
Comert International - Pagina 84
Comert International - Pagina 85
Comert International - Pagina 86
Comert International - Pagina 87
Comert International - Pagina 88
Comert International - Pagina 89
Comert International - Pagina 90
Comert International - Pagina 91
Comert International - Pagina 92
Comert International - Pagina 93
Comert International - Pagina 94
Comert International - Pagina 95
Comert International - Pagina 96
Comert International - Pagina 97
Comert International - Pagina 98
Comert International - Pagina 99
Comert International - Pagina 100
Comert International - Pagina 101
Comert International - Pagina 102
Comert International - Pagina 103
Comert International - Pagina 104
Comert International - Pagina 105
Comert International - Pagina 106
Comert International - Pagina 107
Comert International - Pagina 108
Comert International - Pagina 109
Comert International - Pagina 110
Comert International - Pagina 111
Comert International - Pagina 112
Comert International - Pagina 113
Comert International - Pagina 114
Comert International - Pagina 115
Comert International - Pagina 116
Comert International - Pagina 117
Comert International - Pagina 118
Comert International - Pagina 119
Comert International - Pagina 120
Comert International - Pagina 121
Comert International - Pagina 122
Comert International - Pagina 123
Comert International - Pagina 124
Comert International - Pagina 125

Conținut arhivă zip

  • Comert International
    • CURS_COMERT._I._Concepte_fundam.doc
    • CURS_COMERT._II._Notiuni_generale.doc
    • CURS_COMERT._III._Reglementare.doc
    • CURS_COMERT._IV._Piata_post_aderare.doc
    • CURS_COMERT._IX._Bursa.doc
    • CURS_COMERT._V._Relatiile_comerciale.doc
    • CURS_COMERT._VII._Eficienta_activitatii.doc
    • CURS_COMERT._VIII._Comertul_european.doc
    • CURS_COMERT_Cap[1]._VI._Tactici_si_strategii_de_negociere.doc

Alții au mai descărcat și

Arbitraj Comercial

LISTA DE ABREVIERI alin. = aliniat; art. = articol; lit. = litera; op. cit. = opera citata; pag. = pagina; C.p.c. = Codul de procedura civila...

Drept Comercial

Între sotii M.si P.E.s-a încheiat la. a)conf.art.1295,proprietatea se transfera de dr.de la vânz.la cump,îndata ce partile s-au învoit asupra...

Drept Comercial

1.Obligatiile comerciale 1. Consideratii generale In desfasurarea activitatii sale, comerciantul încheie o serie de acte juridice sau savârseste...

Societățile Comerciale

1.Societăţile comerciale Termenul de “societate” are mai multe înţelesuri. Din punct de vedere juridic, acestui cuvînt i se atribuie, de regulă,...

Contracte Speciale

CONTRACTELE COMERCIALE SPECIALE 1. Contractul de vânzare-cumparare comerciala 1. NOTIUNEA CONTRACTULUI DE VÂNZARE-CUMPARARE COMERCIALA. Întrucât...

Contractul în Dreptul Internațional Privat

Problema limitelor principiului autonomiei de voinţă trebuie pusă sub un dublu aspect. Sub un prim aspect, trebuie cercetat dacă părţile au...

Dreptul Comerțului Internațional

1. NOŢIUNI GENERALE. NORME CONFLICTUALE – NORME DE DREPT MATERIAL (SUBSTANŢIAL). Raporturile juridice de drept al comerţului internaţional sunt...

Drept Comercial Român

Titlul I INTRODUCERE ÎN STUDIUL DREPTULUI COMERCIAL Capitolul I. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL Secţiunea I Definiţia şi obiectul dreptului...

Ai nevoie de altceva?