Contracte Comerciale Speciale

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Contracte Comerciale Speciale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 192 de pagini .

Profesor: Conf. dr. Gheorghe Gheorghiu, lector Adrian Tutuianu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Comercial

Extras din document

CAPITOLUL I

ASPECTE GENERALE

PRIVIND

CONTRACTELE COMERCIALE SPECIALE

1.Relatia general-special

Adesea teoreticienii si practicienii dreptului s-au intrebat daca exista contractul, observandu-se ca desi raspunsul este afirmativ, in realitate exista un contract particularizat: de vanzare-cumparare, schimb, donatie, comision, etc. Contractul ca sursa de obligatii, presupune o operatiune particulara care imprima acordului de vointa o specificitate, avand un regim juridic propriu. Cu toate acestea, nimeni nu a negat unitatea conceptului de contract, implicit a teoriei generale a contractului, admitandu-se existenta unei legaturi de la general la particular, iar studiul contractului precede studiului contractelor.

2.Notiunea de contracte comerciale speciale

Clasificarea contractelor in functie de cum au fost reglementate sau nu in

legislatie, se face in doua categorii:

-contracte numite

-contracte nenumite

Distictia are importanta sub aspectul calificarii contractelor, respectiv a asocierii

unei operatiuni civile sau comerciale unui contract deja reglementat, functie

de care ii sunt aplicabile regulile particulare ale acelui contract.

Problema calificarii nu este usoara, mai alea in operatiunile complexe unde judecatorul este obligat sa recalifice pentru a inlatura erori ale partilor contractante sau atunci cand partile in mod voit procedeaza la redactarea clauzelor de o maniera care sa le asigure racordarea artificiala la un regim juridic determinat. Judecatorul nu este tinut de calificarea data de parti si are obligatia sa dea sau sa restituie calificarea exacta, folosindu-se de un criteriu acceptat de majoritatea autorilor: obligatia caracteristica sau fundamentala a contractului. Obligatiile accesorii urmeaza in mod natural obligatia principala. Ramane de identificat obligatia principala, dar trebuie aratat ca obligatia pecuniara nu poate fi principala, aceasta fiind comuna in toate contractele comerciale.

Totusi aceasta metoda nu este infailibila, acelasi element caracteristic putand fi regasit in mai multe contracte, cum ar fi spre exemplu, transmiterea proprietatii (contractul de vanzare-cumparare, contractul de donatie, contractul de leasing), situatii in care se vor cauta alte elemente de referinta. Uneori, instantele fac calificari distributive sau mixte, pe parti de contract, aspecte ce vor fi reluate in analizele ulterioare.

Notiunea de contracte comerciale speciale s-a impus atat in domeniul dreptului civil, cat si in domeniul dreptului comercial, fiind vizate acele operatiuni contractuale a caror regelementare nu se regaseste in codul civil sau codul comercial, cu alte cuvinte cele aparute recent. Circumscrierea ariei este imprecisa, mai ales ca unele contracte au tendinta sa se autonomizeze studiului pentru o disciplina separata. Spre exemplu: contractul de munca formeaza obiectul dreptului muncii, contractul de asigurare formeaza obiectul drptuli asigurarilor, s.a.

3. Evolutia contractelor comerciale speciale

Institutia contractelor comerciale este in continua miscare, aflandu-se intr-o cursa continua cu fenomenele din campul comercial. Se constata ca evolutiile principale sunt: dezvoltarea contractului, o specializare si o profesionalizare a contractelor, precum si tendinta de a proteja contractele.

a. Dezvoltarea fenomenului contractual s-a facut atat cantitativ, lista de contracte marindu-se an de an, incat contractul a devenit o realitate cotidiana, dar si calitativ, prin imbogatirea continutului, fiind puse in lumina noi aspecte relationale, reflectate in grupurile de contracte, in sub-contracte, in contractele legate ori in contractele cadru. Nimic nu scapa, in definitiv, contactului care este un instrument esential al relatiilor sociale, reflectand dinamismul activitatii umane.

b. Specializarea contractului, in sensul ca fiecare specie de contract s-a diversificat. Spre exemplu, nu mai exista un contract de vanzare-cumparare, ci contracte de vanzare-cumparare civile, comerciale, de mobile, imobile, etc. Specializarea s-a impus pentru adaptarea la diversitatea operatiunilor, dar cu reale probleme in aplicarea reglementarilor la o specie de contract specializat.

c. Profesionalizarea contractului, in sensul ca serveste tot mai mult activitatea unor profesionisti. Aceasta are efecte si in ce priveste ierarhia contractelor, in prezent asistand la detronarea “marilor contracte” (vanzarea, inprumutul) in favoarea altora ( contractul de agent, de imprumut, de leasingul, de franciza s.a.).

d. Protectia partilor contractante

In doctrina franceza circula zicala “Spune-mi cine esti ca sa-ti spun cum contractezi !”. Aceasta corespunde tendintei accentuate, contrara codurilor clasice, de a nu se preocupa de calitatea contractantilor. Reglementarile moderne abunda in derogari fondate pe protectia unei parti considerata mai slaba in raporturile contractuale, cum ar fi: salariati, asigurati, consumatori, locatari, etc. Legiuitorul isi doreste astfel sa asigure un echilibru intre parti, iar efortul legislativ s-a materializat in reglementari tot mai ample cum ar fi: Codul muncii, legislatia consumatorului, legislatia concurentei s.a.m.d. Adesea reglementarile sunt imperative, inclusiv prin introducerea de contracte “impuse” ori de sanctiuni penale in campul contractual.

Totusi, se constata ca au ramas neactualizate normativ tocmai contractele clasice, conditii in care practicienii dreptului sunt nevoiti sa lucreze cu texte anacronice, iar judecatorii sa procedeze pe cale jurisprudentiala la o regelementare pretoriana, adesea greu de valorificat.

Cu certitudine, trebuie revizuite reglementarile din Codul comercial si celelalte legi comerciale si in final inglobate intr-o sectiune distincta a codului, avandu-se in vedere si armonizarea legislativa cu UE.

De fapt, specialistii se intreaba daca sunt necesare aceste reglementari, concluzia unanima fiind ca in mod cert “contractele au nevoie de drept, dar nu este sigur ca au nevoie de legi”.

4. Plan

Contractele comerciale clasice (vanzarea-cumpararea, mandatul, comisionul, consignatia, reportul si contul curent) au fost analizate in anul III de studiu.

In prezentul curs vor fi abordate alte figuri juridice contractuale, ivite in practica comerciala, parte dintre ele nereglementate inca. Am tinut cont de relatiile ce se nasc intre comercianti pentru producerea de bunuri si servicii, precum si cele rezultate din competitia pentru distribuirea acestora si atragerea cererii consumatorilor. Pentru a rezista competitiei, ei trebuie sa promoveze creatiile noi obtinute prin cercetare sau achizitionate (contracte de cercetare, cesiune de inventii si know-how, contracte de transfer tehnologic), au nevoie de semne distinctive (marci, embleme, modele). De asmenea, pentru a-si asigura dominatia pe o piata, comerciantii au conceput tranzactii de limitare a capacitatii concurentiale a altor comercianti, cum ar fi: concesiunea, distributia selectiva si franciza. In fine, au nevoie de finantare optima (contractul bancar, contractul de leasing, contractul de enginering), evitarea pagubelor (contractul de asigurare), transportul bunurilor (contractul de transport). Pe tot parcursul afacerilor, ei au nevoie de cei mai buni specialisti (contractul de agentie, contractul de agent s.a).

In acest scop, comeriantii au fie calea de a se uni, fie de a colabora, asocieri concretizate in conventii complexe, purtand adesea denumiri confuze. Aceste conventii sunt contracte comerciale speciale si merita a fi cunoscute.

Avand in vedere cele mentionate, va fi examinat in prealabil contractul electronic care reprezinta in lumea actuala un suport indispensabil, apoi contractele referitoare la productie, distributie si celelalte enumerate mai sus.

5. Abordari anterioare

Despre contractele comerciale speciale exista o bibliografie, sens in care recomandam:

-Paul-Henri Antonmattei, Jacque Raynard- “Droit civil. Contracts speciaux”, Litec, 2000

-Franois Collart Dutilleul, Philippe Delebecque- “Contracts civiles et commerciaux”, Dalloz, 2001

-Conor Quigley- “Doit communnautaire. L’Effect du Droit Communautaire sur les obligations contractuelles”, Kluwer Law International,1998

-J.Schmidt-Szalewski,J.L. Piere- “Droit de la propriete industrielle”, Litec, 1996.

-Stanciu Carpenaru- “Drept comercial roman” , Allbeck–2000

-O. Capatina- “Societatile comerciale”, Lumina Lex –1998

-I.L.Georgescu- “Drept comercial roman”, Lumina Lex-1996

-Gh.Gheorghiu, A. Tututianu. E. Istratescu “Drept comercial roman” Note de curs, vol.I,II, Ed. Biblioteca, 2003 si 2004

-I.Turcu- “Contractele comerciale”, LuminaLex-1997

-V.Ros- “Dreptul proprietatii intelectuale”,Glogal Lex,2001

-Dorin Clocotici si Gh.Gheorghiu “Operatiunile de leasing” Ed. Lumina Lex, 2000

-Gh. Gheorghiu si Gabriel Turcu “Contractul de franciza” Ed. Lumina Lex, 2002

-Daniela Garaiman “Dreptul si informatica”, Ed. Allbeck, 2003

-Gh.Gheorghiu “Operele audiovizuale” Ed. Lumina Lex, 2004

O monografie ori un curs de contracte comerciale speciale nu exista in Romania.

Fisiere in arhiva (1):

  • Contracte Comerciale Speciale.doc

Alte informatii

Master "dreptul afacerilor", univ Valahia, Targoviste