Drept Comercial

Imagine preview
(10/10 din 7 voturi)

Acest curs prezinta Drept Comercial.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 91 de pagini .

Profesor: Popescu Flavius

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

CUPRINS
CAPITOLUL 1 .5
Introducere în studiul dreptului.5
1.1 Organizarea stiintelor juridice în sistemul stiintelor.5
1.2 Stiintele juridice istorice6
1.3 Stiintele juridice de ramura.6
1.4 Stiintele juridice ajutatoare (auxiliare)7
1.5 Teoria generala a dreptului (Enciclopedia dreptului)7
1.6 Originea, definirea si acceptiunile notiunii de drept.8
CAPITOLUL 210
Introducere în studiul dreptului comercial10
2.1. Notiunea, obiectul si definitia dreptului comercial.10
2.2. Izvoarele dreptului comercial10
2.3. Delimitarea dreptului comercial în raport cu alte ramuri ale sistemului de drept11
CAPITOLUL 3.13
Raportul juridic de drept comercial.13
3.1. Raportul juridic de drept comercial.13
3.2. Studiu comparativ între raportul juridic de drept comercial si financiar17
CAPITOLUL 420
Contractele comerciale20
Notiuni generale20
4. 1. Contractul de vânzare-cumparare comerciala.25
4. 1. 1. Comercialitatea contractului25
4. 1. 2. Obiectul contractului. Particularitati.25
4. 1. 3. Definitie.25
4. 1. 4. Caracterele juridice ale contractului25
4. 1. 5. Cerintele de valabilitate.26
4. 1. 6. Efectele contractului26
4. 2. Contractul de gaj comercial.29
4. 2. 1. Generalitati29
4. 2. 2. Definitie.29
4. 2. 3. Caractere juridice29
4. 2. 4. Forma si publicitatea gajului.30
4. 2. 5. Obiectul gajului.30
4. 2. 6. Efectele contractului de gaj comercial30
4. 3. Contractul de mandat comercial31
4. 3. 1. Notiune31
4. 3. 2. Caracteristicile mandatului comercial în raport cu cel civil31
4. 3. 3. Obligatiile partilor în contractul de mandat comercial32
4. 3. 4. Privilegiul mandatarului33
4. 3. 5. Efectele executarii mandatului33
4. 3. 6. Încetarea contractului de mandat comercial33
4. 4. Contractul de comision34
4. 4. 1. Notiune34
4. 4. 2. Caractere juridice34
4. 4. 3. Cerinte de valabilitate34
4. 4. 4. Obiectul contractului.34
4. 4. 5. Efectele contractului de comision.35
4. 4. 6. Încetarea contractului36
4. 5. Contractul de consignatie38
4. 5. 1. Notiune38
4. 5. 2. Caracterele juridice.38
4. 5. 3. Conditii de valabilitate39
4. 5. 4. Efectele contractului39
4. 5. 5. Efectele executarii contractului.39
4. 5. 6. Consecintele neexecutarii obligatiilor.40
4. 5. 7. Încetarea contractului40
4. 6. Contractul de franciza.41
4. 6. 1. Generalitati41
4. 6. 2. Definitia contextuala a contractului de franciza41
4. 6. 3. Continutul contractului42
4. 6. 4. Obligatiile partilor în contractul de franciza.43
4. 7. Contractul de leasing.45
4. 7. 1. Concept si particularitati.45
4. 7. 2. Obligatiile societatii de leasing.47
4. 7. 3. Obligatiile beneficiarului.48
4. 7. 4. Raspunderea partilor în contractul de leasing.48
4. 8. Contractul de asociatiune în participatiune.50
4. 8. 1. Sediul materiei.50
4. 8. 2. Definitia contextuala (legala) a contractului.50
4. 8. 3. Caracteristicile asociatiunii în participatiune sunt urmatoarele:.50
4. 9. Contractul de factoring.51
4.10 Contractul de know-how.52
CAPITOLUL 553
Societatile comerciale.53
5.1 Societatea în nume colectiv.70
5.2 Societatea în comandita simpla.71
5.3. Societatea pe actiuni.72
5.4 Societatea în comandita pe actiuni84
5.5 Societatea cu raspundere limitata85
BIBLIOGRAFIE91

Extras din document

Organizarea stiintelor juridice în sistemul stiintelor

Relatiile în care intra oamenii sunt constituite în sistem si anume, in ceea ce literatura filosofica denumeste ca fiind sistemul social  global.

Existenta materiala si spirituala a omului, viata sociala însasi nu pot fi concepute decât în contextul unui sir infinit si neîntrerupt de relatii de natura variata, în functie de planurile si laturile vietii în care se înscriu.

Privite în unitatea si în diversitatea lor, relatiile în care intra oamenii asigura atât continutul cât si legaturile între structurile (componentele) unui întreg cu fizionomie proprie  sistemul unitar al vietii sociale al unei etape istorice - sistem care se alcatuieste din subsisteme precum: relatiile dintre om si natura, relatiile de productie, relatiile bazate pe raporturile de familie, de comunitate, de categorie socio-profesionala etc, sau in legatura cu aceste raporturi si, in sfârsit sistemul institutional1.

La rândul lor, aceste subsisteme, potrivit teoriei sistemice, sunt considerate sisteme în raport cu propriile lor componente.

Cadrul relational se înfaptuieste pe diferite planuri. Relatiile în care intra oamenii intervin si se pot desfasura potrivit unor reguli cu continut corespunzator. Cele mai importante reguli din aceste domenii sunt în concordanta cu interesele generale si fundamentale ale statului, motiv pentru care sunt preluate de drept, si bineînteles, analizate de stiinta dreptului si sunt transformate în norme juridice prin adaugarea elementului punitiv. Acest element constituie trasatura definitorie si distinctiva prin care regulile de drept se deosebesc si individualizeaza fata de regulile din celelalte domenii.

Ca si dreptul, stiinta în general extrage din toate componentele sistemului social  global, pentru o mai profunda analiza, spre a ajunge la anumite concluzii, idei, concepte, categorii, principii.

Astfel considerata, stiinta este un sistem cu subsistemele precizate si anume: subsistemul stiintelor naturii, subsistemul stiintelor despre societate si subsistemul stiintelor despre gândire.

Fiecare din aceste subsisteme pot fi considerate ca sistem în raport de propriile lor componente.

Astfel, subsistemul stiintelor sociale poate fi considerat sistem în raport cu componentele sale: stiintele de tip nomotetic, stiintele istorice, stiintele juridice împreuna cu cele ce se refera la aspectele normative ale actiunii umane si cercetarea epistemologica a stiintei.

1 Moise Bojinca - Institutii si fundamente juridice, Editura Helios, Craiova - 2000, pag. 22

Stiintele juridice, subsisteme al stiintelor sociale, pot fi considerate sistem în raport cu componentele sale: stiintele juridice istorice, stiintele de ramura, stiintele ajutatoare si teoria generala a dreptului.

Organizarea stiintelor juridice într-un sistem cladit pe componentele precizate mai sus este sustinut de urmatoarele argumente:

- dreptul însusi este un sistem complex alcatuit dintr-un ansamblu de norme juridice care intervin în toate domeniile vietii economico  sociale, politice si de alta natura;

- stiinta dreptului analizeaza normele juridice din aceste diverse domenii în strânsa legatura cu relatiile sociale care le guverneaza;

- complexitatea fenomenului social  juridic obliga la cercetari în domenii multiple si variate, dar si cu privire la punerea în valoare a laturilor corelate ale acestui fenomen;

- organizarea în sistem a stiintelor juridice se impune si datorita nevoii studierii dreptului din perspectiva istorica, precum si pentru necesitatea clarificarii perspectivei reglementarilor juridice2.

1.2 Stiintele juridice istorice

Stiintele juridice istorice abordeaza fenomenul juridic din doua perspective:

- studierea istoriei dreptului dintr-o anumita tara (ex. istoria dreptului românesc);

- cercetarea dezvoltarii în plan general a fenomenului juridic de care se ocupa istoria generala a dreptului;

În acelasi timp prin intermediul stiintelor juridice istorice poate fi observata aparitia, devenirea si disparitia unor forme de drept.

1.3 Stiintele juridice de ramura

Obiectul acestor stiinte îl constituie studierea fenomenelor sociale particulare guvernate de reguli juridice apartinând diverselor ramuri de drept.

Ramurile dreptului se alcatuiesc potrivit criteriului fundamental (obiectiv),constând în domeniul social ce cad sub incidenta de reglementare3.

Acest criteriu este însotit de altele auxiliare, precum: metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor, natura sanctiunilor si principiile specifice fiecarei ramuri de drept.

Elementul de baza al sistemului stiintelor juridice îl constituie subsistemul stiintelo

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Comercial.pdf