Drept Comercial - 3

CAPITOLUL 3 SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL

SECTIUNEA 1 ASPECTE GENERALE. CLASIFICARE SI

CATEGORIILE COMERCIANTILOR

1.1. Aspecte generale

Subiectele în dreptul comercial, în mod traditional, sunt participantii la raporturile juridice

de drept comercial, fie ca sunt persoane fizice, fie ca sunt persoane juridice. Potrivit Codului

comercial român, subiecte ale raporturilor juridice comerciale pot fi atât comerciantii cât si

necomerciantii.

În articolul 7 Cod comercial se prevede: “Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert

având comertul ca profesiune obisnuita si societatile comerciale.”

Ö În primul rând, potrivit acestui articol comerciantii se împart în doua categorii:

1. Comerciantii persoane fizice

Persoanele fizice au calitatea de comerciant daca savârsesc fapte de comert cu caracter

profesional. Potrivit Codului comercial, comerciantul persoana fizica este definit prin apartenenta sa la

un anumit grup profesional si prin faptele de comert pe care le savârseste. Comerciantul persoana fizica

are calitatea de comerciant si atunci când realizeaza aceasta activitate în cadrul unei asociatii familiale,

în conditiile Decretului-lege nr. 54/1990, sau al unei societati în participatiune, în conditiile articolului

251 Cod comercial.

2. Societatile comerciale

În privinta acestora, Codul comercial precizeaza ca ele au calitatea de comerciant. În

conceptia legiuitorului, prin societati comerciale întelegem societatile constituite conform Legii nr.

31/1990 republicata.

Ö În al doilea rând, în Legea nr. 26/1990, republicata si în Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 76/2001 se include în categoria comerciantilor înca doua categorii de

subiecte ale raporturilor de drept comercial:

A. Regiile autonome

Organizate în ramurile strategice ale economiei nationale, acestea sunt persoane juridice

care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, în temeiul Legii nr. 15/1990 si

desfasoara o activitate comparabila cu cea a societatilor comerciale.

Potrivit legii, organizatiile cooperatiste desfasoara o activitate de producere si desfacere de

marfuri, prestari de servicii etc. Acestea, în virtutea calitatii de comerciant, sunt supuse obligatiilor care

revin comerciantilor.

Ö În al treilea rând, unele probleme se pun în legatura cu alte persoane juridice decât cele

descrise mai sus:

B. Organizatiile cooperatiste

1. Asociatiile familiale

Potrivit Legii nr. 507/2002, asociatiile familiale se pot înfiinta la initiativa unei persoane

fizice si se constituie din membrii de familie ai acesteia care locuiesc în aceeasi localitate. Ele îsi

desfasoara activitatea în conformitate cu Legea nr. 507/2002 si cu respectarea legislatiei în vigoare.

Autorizatia pentru desfasurarea activitatii economice se elibereaza la cerere de catre primariile

comunelor, oraselor, municipiilor, respectiv sectoarele municipiului Bucuresti. Asociatiile familiale sunt

obligate sa se înregistreze la Registrul Comertului, la organele teritoriale fiscale conform reglementarilor

în vigoare.

2. Asociatiile si fundatiile

Potrivit legii, scopul înfiintarii asociatiilor si fundatiilor este desfasurarea unei activitati

dezinteresate, fara obtinerea unui profit. Asociatiile si fundatiile nu pot avea calitatea de comerciant.

Potrivit Ordonantei nr. 26/2000, asociatiile si fundatiile pot savârsi anumite fapte de comert, de exemplu

pot înfiinta societati comerciale, pot organiza un restaurant pentru membrii sai etc.

3. Statul si unitatile sale administrativ

teritoriale

În articolul 8 Cod comercial se prevede ca statul, judetul si comuna nu pot avea calitatea de

comerciant. Savârsirea de fapte de comert de catre unitatile administrativ-teritoriale priveste numai

serviciile publice cu gestiune privata (servicii publice cu profil comercial).

SECTIUNEA 2 COMERCIANTUL PERSOANA FIZICA

2.1. Definirea comerciantului persoana fizica

Conform articolului 7 Cod comercial, “Sunt comercianti aceia care fac fapte de comert,

având comertul ca profesiune obisnuita…” Coroborând aceasta dispozitie cu cele cuprinse în Legea nr.

507/2002, comerciantul persoana fizica poate fi definit ca acea persoana cetatean român sau cetatean al

statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state apartinând spatiului economic european care,

având capacitatea juridica prevazuta de lege, savârseste în mod obisnuit, cu titlu de profesie, fapte de

comert în nume propriu si pe riscul sau, obtinând în prealabil autorizatia prevazuta de lege si care

raspunde în mod nelimitat pentru obligatiile asumate.