Drept comercial

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Comercial
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 76 în total
Cuvinte : 42761
Mărime: 145.26KB (arhivat)
Cost: Gratis
Facultatea de Drept
Universitatea din Bucuresti, Bucuresti

Extras din document

Notiuni introductive

I) Dreptul comercial se ocupa de reglementarea comertului.

A) Comert:

a) In sens comun, comertul este o intermediere de marfuri - cineva cumpara o marfa pentru a o vinde, consumatorul fiind ultima veriga a lantului comercial.

b) In sensul de interes pentru dreptul comercial - este o activitate economica acoperind toata activitatea productiva a societatii.

(1) Activitatea de servicii face si ea obiectul comertului - sunt altceva decat strict transfer de bunuri.

- Serviciile pot fi privite din 2 perspective:

- Auxiliare unei activitati efective de circulatie a bunurilor, care sunt necesare numai din perspectiva realizarii sau punerii in vanzare a bunului.

- Servicii care au o natura de sine statatoare, care nu depind neaparat, in mod direct, de circulatia bunului - exp: serviciile bancare.

c) Din punct de vedere istoric, comertul a aparut din timpuri imemoriale, caci nu exista un moment exact de cand a inceput comertul, dar abstract putem spune ca exista din momentul in care cineva a simtit nevoia sa instraineze o parte din surplusul sau pentru a primi ceva ce are nevoie in schimb.

(1) La inceput a presupus schimb, ulterior a devenit mai sofisticat presupund transfer de bun contra moneda electronica.

B) Ca si reglementare, activitatea de schimb sau de servicii nu a avut, cel putin societatile primitive, un fond propriu de norme juridice, caci ce se aplica in materie de relatii private - dreptul civil - se aplica in aceeasi masura persoanelor fizice privind consumul propriu si comercianti.

a) Dreptul comercial este o realitate care se creaza nu ca un corp distinct de legi, ci reglementand istoric succesiv anumite institutii.

b) In preajma revolutiei franceze de la 1789 majoritatea domeniilor fundamentale ale dreptului comercial aveau propriile reglementari, distincte de dreptul civil.

c) O codificare a acestor reglementari s-a facut prima oara intr-un mod riguros la 1807 in timpul lui Napoleon, care a preluat si a creat o legatura conceptuala intre acele reglementari separate care acopereau diferitele institutii.

C) Aceasta evolutie legislativa si istorica privind dreptul comercial nu este uniforma.

a) Modelul anglo-saxon a fost mai pragmatic si nu a incercat sa codifice toate aceste domenii separate ale acestei materii, mergand mai degraba pe jurisprudenta si common-law.

b) Aceasta reglementare urmareste, de regula, sa incurajeze relatiile comerciale, sa le dinamizeze si de aceea, de multe ori, acorda o protectie mai mare creditorului decat debitorului, intentia fiind, prin eliminarea formalismului, sa sprijine creditorul mai mult decat pe debitor.

c) In perioada interbelica au aparut doctrinar mai intai si apoi si politic semne de intrebare privind utilitatea separarii dreptului civil in 2 ramuri:

- Dreptul civil

- Dreptul comercial cu o autonomie si fizionomie distincta.

(2) S-a ajuns la concluzia ca cel mai util ar fi un sistem monist cu o singura codificare si in cadrul lui, daca e nevoie, pentru anumite institutii sa existe o derogare in favoarea comerciantului.

- Italienii sunt primii care au incercat aceasta varianta in perioada lui Mussolini, in perioada fascista.

- Sistemul acesta monist nu a convins dupa terminarea razboiului, singurii care l-au adaptat in anii ’80 au fost elvetienii, dar dupa aceea societatile mari de drept civil comercial din Europa continentala nu au simtit nevoia sa urmeze modelul italian sau elvetian, pastrand separat 2 codificari.

- Intr-o provincie din Canada de cultura si limba francofona, aceasta codificare a avut succes, astfel ca in 2005 in Quebec s-a adoptat un cod unitar.

- Legiuitorul roman a considerat ca ar fi bun un sistem al unificarii lucru care s-a realizat prin adoptarea NCC in 2011.

- In 2010 Romania a trebuit sa treaca pe un sistem de indatorare fata de institutiile financiare internationale si aceste institutii ofera bani cu scopul de a face statul sa devina mai eficient, una dintre conditii fiind aceea de a finaliza codificarea unitara a codului civil si comercial, dand un impuls adoptarii codului civil nou, codul comercial fiind abrogat in mare parte.

D) Indiferent daca sistemul este unul dualist sau unul monist, activitatea comerciala va fi diferita in functie de activitatea pur privata a consumatorilor.

a) Avand in vedere ca realitatea economica e diferita de realitatea civila, chiar daca normele din dreptul civil sunt aceleasi si pentru o relatie civila si pentru una comerciala, modul in care ele se interpreteaza si se aplica trebuie sa aiba in vedere aceasta particulalitate: ca una este viata comerciala si alta este viata pur privata.

Consideratii privind sistemul normelor imperative in sfera comerciala

I) Activitatea economica a cunoscut de-a lungul timpul intensitati mai mari sau mai mici ale interventiei statului.

A) Statul bazat pe economia de piata si democratie este avut in vedere.

a) Statul capitalist ar fi interesat sa intervina in activitatea economica pentru ca:

(1) Statul simte ca anumite domenii cheie, daca lasa libere portile pietei - pe comercianti sa-si reglementeze modul in care desfasoara in practica aceste relatii, dand o libertate totala autonomiei de vointa - exista riscul ajungerii la dezechilibre care se pot transforma in crize de diverse magnitudini.

- Mergand pe linia unui liberalism economic, acest lucru nu ar trebui sa fie ingrijorator.

- Chiar daca agentii economici sunt ancorati in societate si angajeaza majoritatea populatiei active in domeniul economic, totusi in momentul in care acestia nu mai functioneaza la paramentrii optimi pentru activitatea societatii, cei care sufera primii si cel mai dramatic sunt consumatorii si salariatii.

(2) Din punct de vedere politic si practic, poate fi acceptat ca societatea poate functiona pe baza cererii si ofertei, insa in momentul in care intervine un blocaj economic, atunci cei care au sustinut liberalismul economic, vor cere o protectie creand o presiune asupra statului care va incerca economic sa relanseze activitatea economica in mod mai rapid prin subventii sau monetarizand foarte mult economia, care dupa ce echilibreaza articial economia este interesat sa previna o noua interventie crescand cantitatea de reglementare, cu precadere in anumite domenii care sunt considerate a fi cauza crizei respective.

(3) Anumite state doresc sa pastreze controlul asupra unor resurse, nedorind neaparat sa reglementeze toate relatiile sociale, dar vor ca anumite resurse considerate strategice pentru statul respectiv, sa ramana sub controlul statului - exp: resurse naturale de orice fel, dar uneori pot fi si anumite activitati economice strategice - transportul de petrol si gaze prin conducte, transportul energiei electrice la nivel international, industria de armament, anumite parti ale industriei financiare.

- Statul are confortul ca avand proprietatea acestor ramuri, asigura protectie economica.

- In legatura cu aceste activitati statul isi asuma o protectie suplimentara prin norme, iar cei care intra in relatii cu acele resurse si activitati trebuie sa urmeze un sistem mai restrictiv prevazut de norme.

- Volumul de norme care au caracter imperativ.

Statul foloseste norme imperative, desi relatiile respective ar trebui bazate pe norme dispozitive si autonomia de vointa, atunci cand vrea sa protejeze anumite subiecte de drept, avand legatura pur si simplu cu protectia celui mai slab fata de cel mai puternic - protectia consumatorului.

Consumatorul este intr-un decalaj informational de putere de negociere cand intra intr-o relatie cu un comerciant si pentru a echilibra acest dezechilibru natural, statul impune consumatorului niste drepturi in baza carora poate sa ia, cel putin, o hotarare in cunostinta de cauza si pentru a descuraja abuzurile comerciantului in relatiile cu consumatorii.

Dreptul comercial se caracterizeaza printr-un mix de norme dispozitive si imperative, autonomia de vointa intre relatiile dintre comercianti sau comercianti si stat e prezumata intotdeauna, dar nu e garantata, fiind situatii in care comerciantul are o restrictie sau, mai rar, consumatorul are o restrictie, insa asta nu schimba natura dreptului comercial, acesta nedevenind un drept public, ramanand in continuare un drept privat.

Dreptul comercial nu presupune numai codul civil, foarte multe din reglementarile importante pentru dreptul comercial sunt in afara codului civil in legi speciale si sunt considerente diferite care justifica acest fenomen, o explicatie fiind aceea ca statul a simtit nevoia ca pentru fiecare institutie particulara importanta pentru sfera comertului sa aiba o reglementare separata pentru a proteja mai bine societatea sau actorii care intra in legatura cu acea ramura, asadar dreptul comercial presupune intelegerea faptului ca exista un vast sistem de legi speciale care acopera ramurile si insitutiile sale.

Preview document

Drept comercial - Pagina 1
Drept comercial - Pagina 2
Drept comercial - Pagina 3
Drept comercial - Pagina 4
Drept comercial - Pagina 5
Drept comercial - Pagina 6
Drept comercial - Pagina 7
Drept comercial - Pagina 8
Drept comercial - Pagina 9
Drept comercial - Pagina 10
Drept comercial - Pagina 11
Drept comercial - Pagina 12
Drept comercial - Pagina 13
Drept comercial - Pagina 14
Drept comercial - Pagina 15
Drept comercial - Pagina 16
Drept comercial - Pagina 17
Drept comercial - Pagina 18
Drept comercial - Pagina 19
Drept comercial - Pagina 20
Drept comercial - Pagina 21
Drept comercial - Pagina 22
Drept comercial - Pagina 23
Drept comercial - Pagina 24
Drept comercial - Pagina 25
Drept comercial - Pagina 26
Drept comercial - Pagina 27
Drept comercial - Pagina 28
Drept comercial - Pagina 29
Drept comercial - Pagina 30
Drept comercial - Pagina 31
Drept comercial - Pagina 32
Drept comercial - Pagina 33
Drept comercial - Pagina 34
Drept comercial - Pagina 35
Drept comercial - Pagina 36
Drept comercial - Pagina 37
Drept comercial - Pagina 38
Drept comercial - Pagina 39
Drept comercial - Pagina 40
Drept comercial - Pagina 41
Drept comercial - Pagina 42
Drept comercial - Pagina 43
Drept comercial - Pagina 44
Drept comercial - Pagina 45
Drept comercial - Pagina 46
Drept comercial - Pagina 47
Drept comercial - Pagina 48
Drept comercial - Pagina 49
Drept comercial - Pagina 50
Drept comercial - Pagina 51
Drept comercial - Pagina 52
Drept comercial - Pagina 53
Drept comercial - Pagina 54
Drept comercial - Pagina 55
Drept comercial - Pagina 56
Drept comercial - Pagina 57
Drept comercial - Pagina 58
Drept comercial - Pagina 59
Drept comercial - Pagina 60
Drept comercial - Pagina 61
Drept comercial - Pagina 62
Drept comercial - Pagina 63
Drept comercial - Pagina 64
Drept comercial - Pagina 65
Drept comercial - Pagina 66
Drept comercial - Pagina 67
Drept comercial - Pagina 68
Drept comercial - Pagina 69
Drept comercial - Pagina 70
Drept comercial - Pagina 71
Drept comercial - Pagina 72
Drept comercial - Pagina 73
Drept comercial - Pagina 74
Drept comercial - Pagina 75
Drept comercial - Pagina 76

Conținut arhivă zip

  • Drept comercial.doc

Alții au mai descărcat și

Organizarea și Administrarea Societăților Comerciale

CAP. I. ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA SI ADMINISTRAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE 1.Consideraţii introductive Dezvoltarea economiei de...

Constituirea și Funcționarea Societății pe Acțiuni

Introducere Prin unire cresc lucrurile mici, Prin dezbinare se prăbuşesc cele mai mari. (Concordia parvae res crescent, discordia maximae...

Procedura Falimentului privind Preluarea Bunului Societatii Comerciale Falite in Contul Creantei, Suportarea Cheltuielilor de Procedura

INTRODUCERE Cuvinte cheie: procedura falimentului, societate comercială, cheltuieli de procedură, insolvenţă. Am ales să analizez procedura...

Societățile comerciale

Introducere Am ales acestă temă pentru lucrarea de licență deoarece este o temă amplă în domeniul dreptului comercial, care se regăsește...

Principiul Libertății de Stabilire a Societăților Comerciale

Introducere Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze progresele jurisprudenţei Europene asupra articolelor 43 şi 48 cu privire la principiul...

Constituirea Societăților Comerciale

Capitolul I. Noptiuni generale privind societăţile comerciale Societatea comercială poate fi definită ca o grupare de persoane constituită pe...

Răspunderea administratorului într-o societate

Introducere Pentru a putea determina care sunt faptele ce atrag răspunderea administratorului unei societăți, este necesar de a porni de la natura...

Caracteristica Generala a Societatilor Comerciale - Elementele de Identificare - Marcile si Emblemele

Introducere Societatea comercială ca şi toate celelalte instituţii ale dreptului, îsi datorează apariţia unor cauze economice şi sociale. Pe...

Ai nevoie de altceva?

''