Drept Comercial

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest curs prezinta Drept Comercial.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 39 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

CUPRINS
Definiţia şi obiectul dreptului comercial 1
Obiectul dreptului comercial 1
Trăsăturile dreptului comercial 1
1. Comercialitatea 1
2. Egalitatea juridică 3
3. Rapiditatea (celeritatea), simplitatea, securitatea şi creditul 3
Locul dreptului comercial în cadrul sistemului de drept românesc 4
Raportul dintre dreptul comercial şi unele ramuri de drept privat 4
1. Raportul cu Dreptul Civil 4
2. Raportul între dreptul comercial şi dreptul familiei 5
3. Raportul dintre dreptul comercial şi dreptul muncii 5
4. Raportul dintre dreptul comercial şi ramurile dreptului public 6
Izvoarele dreptului comercial 7
Legi scrise. Codul comercial Român adoptat în 1887 7
Legi speciale şi alte acte normative aplicate în comerţ 8
Uzul, cutuma sau obiceiul juridic 8
Clasificarea uzurilor 8
Fapte de comerţ 11
Clasificarea faptelor de comerţ 11
Fapte de comerţ obiective 12
Faptele subiective de comerţ 15
Faptele de comerţ unilaterale 15
Subiectele dreptului comercial 16
Comercianţii persoană fizică 16
Limitele libertăţii de a face comerţ 16
Condiţiile impuse comerciantului persoană fizică 17
1. Capacitatea juridică 17
Comerciantul, angajat propriu 17
Comerciantul, agent permanent 18
Capacitatea comerciantului persoană fizică 18
Incompatibilitatea, decăderi şi interdicţii 18
2. Activităţi desfăşurate de comerciantul persoană fizică 20
3. Desfăşurarea comerţului în nume propriu 20
4. Scop lucrativ 20
5. Comerciantul persoană fizică trebuie să acţioneze asumându-şi integral riscul comerţului său 20
6. Autorizaţie 21
Statutul juridic al comerciantului 21
Înregistrarea la Registrul Comerţului 22
Societăţi comerciale 29
Societăţile de persoane. 29
Societăţi de capital 30
Societăţile pe acţiuni (SA) 30
Societatea în comandită pe acţiuni 31
Societăţi cu răspundere limitată (SRL) 31
Societatea cu unic asociat 32
Contractul de societate 32
Auxiliarii de comerţ 33
Contract cu sine însuşi 34
Clasificarea auxiliarilor de comerţ 35
Contractul de vânzare-cumpărare 36
Caractere juridice 36
Condiţiile de validitate ale contractului 37
Capacitatea juridică a părţilor 37
Consimţământul părţilor 37
Obiectul contractului de vânzare cumpărare 38
Trăsăturile lucrului (obiectului) vândut 38
Preţul 38

Extras din document

DEFINIŢIA ŞI OBIECTUL DREPTULUI COMERCIAL

Activitatea comercială presupune activitatea consacrată comerţului. Comerţul este o îndeletnicire care prin specificul ei de practică îndelungată şi repetată a dobândit caracter de profesie.

Noţiunea de circulaţie a mărfurilor în vederea schimbului exprimă pe de o parte deplasarea efectivă a bunurilor, iar pe de altă parte fapte, acte şi operaţiuni accesorii ce pot dobândi o existenţă autonomă.

Dreptul comercial este acea ramură a dreptului privat ce cuprinde ansamblul unitar al normelor juridice ce reglementează relaţiile sociale, patrimoniale şi personal nepatrimoniale din sfera activităţii de comerţ, relaţii ce se nasc, de regulă, între persoane ce au calitatea de comerciant şi care se află pe poziţie de egalitate juridică.

Într-o exprimare sintetică dreptul comercial este acea ramură a dreptului privat care reglementează materia comercială.

Obiectul dreptului comercial

Normele juridice ale dreptului comercial au ca obiect de reglementare în principal RELAŢIILE SOCIALE PATRIMONIALE, care prezintă caracteristici comerciale şi în secundar, RELAŢIILE SOCIALE PERSONAL NEPATRIMONIALE.

Trăsăturile dreptului comercial

1. Comercialitatea

Raportul juridic de drept comercial se caracterizează în principal prin comercialitate.

Noţiunea de comercialitate aparţine dreptului intern al fiecărui stat şi se determină după criterii proprii. Determinarea comercialităţii cunoaşte în diferite sisteme de drept două concepţii:

1. subiectivă

2. obiectivă

Conform CONCEPŢIEI SUBIECTIVE (legislaţia GERMANĂ), comercialitatea raportului juridic depinde de calitatea autorului, a subiectului participant. Dacă raportul juridic se concretizează în acte sau fapte juridice făcute de o persoană care este comerciant, raportul juridic respectiv ete calificat ca fiind de drept comercial.

Calitatea de comerciant o au toate persoanele care exercită permanent o activitate comercială cu titlu de profesie sau care au numele ori fiema înmatriculate la Registrul Comerţului.

Potrivit concepţiei subiective, actul de comerţ este caracterizat prin 3 trăsături:

1. este realizat de un comerciant

2. este realizat în exercitarea profesiei comerciale

3. realizându-l, comerciantul urmăreşte exploatarea comerţului său.

Potrivit CONCEPŢIEI OBIECTIVE (legislaţia franceză), comercialitatea unui raport juridic este detaşată de profesiunea de comerciant, exercitată de persoana care a săvârşit actul respectiv.

Comercialitatea actelor şi faptelor juridice este definită la rândul ei pe baza a două criterii, unul pozitiv şi altul negativ.

Criteriul pozitiv – fapte de comerţ (lato senso) faptele juridice declarate de lege astfel pe baza naturii lor obiective (art. 3 pct. 1-20 Cod Comercial). În cadrul enumerării actelor şi faptelor de comeţ făcută de legiuitor se regăsesc cel puţin 3 idei fundamentale în procesul calificării unui act sau fapt juridic comercial. Acestea se referă la:

1. ideea de interpunere prin schimb

2. ideea de activitate economică organizată sub formă de întreprindere

3. ideea de conexiune economică a unui act sau fapt juridic oarecare cu un act sau fapt juridic de comerţ.

Cu toate acestea, Codul Comercial Român are în vedere şi aşa numitele acte subiective de comerţ. Din momentul stabilirii calităţii de comerciant a autorului lor, operţaiunile făcute sunt prezumate a fi comerciale. Astfel, potrivit art. 4 Cod Comercial, sunt considerate fapte de comerţ şi celelalte contracte şi obligaţiuni ale unui comerciant dacă nu sunt de natură civilă sau dacă contrariul nu rezultă din însuşi actul.

În afară de cazurile arătate, prezumţia de comercialitate operează de plin drept în toate operţaiunile unui comerciant, acestea fiind acte de comerţ prin efectul acestei prezumţii.

Conform criteriului negativ prin care legiuitorul exclude anumite acte sau fapte juridice de la criteriul comercial (art. 5 Cod Comercial) nu se poate considera ca fapt de comerţ cumpărarea de producte sau mărfuri ce s-ar face pentru uzul sau consumaţiunea cumpărătorului ori a familiei sale, de asemenea, revânzarea acestor lucruri şi nici vânzarea productelor pe care proprietarul sau cultivatorul le are de pe pământul său sau cel cultivat de dânsul.

2. Egalitatea juridică

Raporturile juridice comerciale se bazează pe egalitatea juridică a subiectelor de drept în cadrul relaţiilor contractuale, voinţa unui partener nu este subordontă voinţei celuilalt, fiecare fiind liber să negocieze clauzele contractuale.

Această trăsătură a raporturilor de drept comercial accentuează ideea că dreptul comercial este o ramură de dpret privat.

Spre deosebire de ramurile de drept public, în care subiectele de drept, persoanele fizice sau juridice se află în rapoert de subordonare juridică faţă de stat, normele juridice fiind, de regulă, impertaive, în dreptul comercial suntem în prezenţa unor norme dispozitive supletive, de la care subiectele se pot abate stabilind de comun acord conduita pe care trebuie să o aibă în cadrul unui raport juridic comercial. Această posibilitate este expresia principiului libertăţii de voinţă consacrat în art. 969 Cod Civil.

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept Comercial.doc

Alte informatii

Univ. Romano-Americana