Drept comercial internațional

Comertul international este o realitate economica si juridica. Notiunea de „comert international” este susceptibila de 2 acceptiuni, dupa cum urmeaza:

A. Restransa

Comertul international cuprinde totalitatea operatiunilor de import si export cu marfuri, lucrari si servicii pe care le desafasoara persoanele fizice/juridice avand calitatea de subiect al dreptului comertului international cu parteneri de nationalitati straine sau cu bunuri aflate in tranzit international. In aceasta acceptiune, comertul international apatine fazei economice a distributiei marfurilor, distributia (etapa intermediara a ciclului economic, plasata intre productie si consumatie. In acceptiunea restransa, comertul international implica operatini cu marfuri, operatiuni si servicii.

Ceea ce particularizeaza comertul international e faptul ca in operatiunea comerciala sau in raportul juridic care imbraca aceasta operatiune comerciala exista un element strain( elemenul de extraneitate). Raporturile juridice de drept al comertului international au 2 caractere: comercial si international.

Caracterul comercial nu e specific acestei ramuri de drept, el e comun cu caracterul raportului juridic ce drept comercial intern. Ceea ce particularizeaza dreptul comertului international este elementul de internationalitate. Intr-un raport juridic pot exista un numar nelimitat de elemente de extraneitate. Insa nu toate sunt relevante in dreptul comertului international, adica nu toate aceste elemente fac un raport juridic sa fie un raport de drept al comertului interntaional. Numai 2 elemente sunt relevante:

1) criteriu subiectiv – raportul juridic sa se incheie intre subiecte care au nationalitati diferite

2) e un criteriu obiectiv – marfa sa fie in trafic international( =acea marfa care in drumul ei de la o parte la cealalta strabate cel putin o frontiere)

Cele 2 criterii sunt alternative.

B. Larga

Este o acceptiune care s-a adaugat in perioada moderna, cand au aparut operatiuni de comert care nu implicau neaparat un transfer de marfa sau o operatine cu marfa. Cooperativa economica internationala = un ansamblu de relatii de conlucrare intre 2 sau mai multe persoane fizice/juridice de nationalitati diferite care nu implica neaparat o relatie cu marfa, ci constau in aceea ca partile pun in comun valorile economice in scopul desfasurarii unei activitati comune care sa le aduca profit.

Multe acorduri de cooperare economica in care se enumera diferite forme: creare de societati comerciale cu capital mixt, cooperare in materia operatiunilor de marketing, publicitatea in distributtie ( penetrare pe o piata ), cooperare in materia tenica stiintifica aferenta unui contract comercial.

Astfel, cee 2 acceptiuni sunt ingemanate in practica(se desfasoara simultan). In acceptiunea actuala a termenului, „comertul international” inseamna atat acceptiunea clasica cat si cea mai recenta.

Cadrul institutional al Comertului international

Romania este parte la Conferinta Natinilor Unite pentru Comert si Dezvoltare(UTACD), un organism specializat. Romania este membru fondator.

Organizatia Mondiala a Comertului – s-s constituit prin acordul de la Marrakesh – 1995 care a preluat fostul GAT. Cel mai important context in care Romania se plaseaza este calitatea de membru UE – Luxemburg 2005 – intrat in vigoare la 1ianuarie 2007, stabilind conditiile participarii Romaniei la comertul international european.

Caracteristicile politicii Romaniei in domeniul relatiilor comertului international

Politica Romaniei este guvernata de un principiu( o regula fundamentala ) si de reguli sau exceptii. Principiul care domina relatiile internationale ale Romaniei este Principiul libertatii comertului international. Este in antagonie cu principiul monopolului de stat cand comertul international putea fi facut numai de intreprinderi de stat si cu limitarea pana la anihilare a principiului libertatii comertului international. Principiul monopolului de stat este unul dintre primele principii spulberate dupa revolutie. In primavara anului 1990 s-a inlaturat acest principiu si s-au pus bazele principiului libertatii comertului international.

Primele acte normative

- Declaratia lege 54/1990 – libera initiativa – se refera la activitatile interne

- Declaratia lege 96/1990 privind unele masuri pt. Atragerea de capital strain in Romania>Legea 35/1991>Regimul investitiilor straine

- Legea 15/1990 – reorganizare

- Legea 31/1990

- Constitutia

Principiul libertatii comertului este:

a) legea recunoaste ca, capacitatea persoanei fizice/juridice ramane de a fi subiect al dreptului comertului international adica de a participa liber in toate domeniile relatiilor internationale comerciale, ceea ce in momentul de fata este exprimat prin principiul liberei circulatii a capitalurilor

b) privit prin prisma persoanei straine, care au liber acces pt. A desfasura activitati pe teritoriul Romaniei prin acorduri si conventii la care Romania e parte

-se exprima in multiple forme:

1) regimul investitiilor straine in tara

2) regimul general de import/export si limite ale principiului libertatii comertului

Regimul juridic al investitiilor straine in Romania

Din ce in ce mai multe persoane fizice/juridice romane participa la comertul international. Pana nu demult erau mai multi receptori decat autori. Exista un pachet de reglementari care configureaza accesul strainilor pe piata Romaniei.

Sediul materiei consta in Declaratie lege 96/1990 privind unele masuri pt. Atragerea de capital strain in Romania. A fost abrogata prin legea 35/1991 privind regimul investitiilor straine, prin OUG 31/1997, prin OUG 92/1997 privind stimularea investitiilor directe – e in vigoare dar a suferit o importanta modificare prin legea 241/1998.

Definirea principalelor notiuni

Investitia straina este de 2 feluri principale: directa si de portofoliu(speculativa)

1) Investitia straina directa

OUG 92/1997 in art. 2 prevede participarea investitorilor straini in 3 moduri:

a) participarea investitorului strain la constituirea/ majorarea capitalului social al unei societati romane

b) dobandirea de parti sociale/actiuni la o societate romana

c) constituirea sau extinderea unei sucursale a societatilor straine in Romania

BNR in Regulamentul BNR nr.4/2005 privind regimul valutar : investitii de orice natura efectuata in scopul stabilirii sau mentinerii unor legaturi economice durabile si care se realizeaza printr-una din urmatoarele modalitati:

a) constituirea/extinderea unei sucursale

b) participarea intr-o entitate noua sau una deja existenta

c) acordarea de credite/imprumuturi pe termen mai mare de 5ani in vederea realizarii unei legaturi economice durabile

d) reinvestirea profitului in scopul mentinerii unor legaturi economice durabile

Legatura economica durabila = relatii care implica urmatoarele conditii:

- o participare de minim 10%din capitalul social al entitatii unde se face investitia

- participarea directa, efectiva a investitorului strain la administrarea si controlul entitatii unde se investeste

- existenta unei Conventii intre participanti privind participarea la profitul realizat in urma activitatii economice respective.