Falsificarea Produselor
Falsificarea este operatia de imitare, substituire, reconditionare, reconstituire, transformare,...
Acest curs prezinta Dreptul Afacerilor. Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).
Arhiva contine 1 fisier pdf de 91 de pagini .
Profesor: Alunica Morariu
Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.
Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!
Domeniu: Drept Comercial
Capitolul I CONCEPTE DE BAZA PRIVIND DREPTUL
Tema I. Sistemul de ştiinţe sociale. Sistemul ştiinţelor juridice
Tema a II-a. Conceptul dreptului. Dreptul şi statul
Capitolul II PRINCIPII DE DREPT. FUNCTIILE DREPTULUI
Tema I. Principiile dreptului.
Tema a II-a. Funcţiile dreptului.
Capitolul III APLICAREA NORMEI DE DREPT
Tema I. Norma juridică. Aplicarea ei în timp şi spaţiu
Tema a II-a. Sistemul izvoarelor de drept
Tema a III-a. Răspunderea juridică
Partea a II-a DREPTUL AFACERILOR
Capitolul I CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND
DREPTUL AFACERILOR
Tema I. Noţiunea şi utilitatea dreptului afacerilor în sistemele naţionale de drept
Tema a II-a. Izvoarele normative ale dreptului afacerilor
Capitolul II PRINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR
Tema I Principiul libertăţii în comerţ
Tema a II-a Principiul aparenţei în afacerile şi contractele comerciale
Tema a III-a Principiul caracterului oneros al actelor şi operaţiunilor juridice de
natură comercială
Tema a IV-a Principiul concurenţei loiale (oneste) şi normale în afaceri
Tema a V-a Principiul promovării şi protecţiei drepturilor consumatorului
Capitolul III NOŢIUNEA, NOMENCLATURA ŞI OBIECTUL
AFACERILOR
Tema I. Noţiunea de afacere
Tema a II-a. Afacerile calificate normativ - faptele sau actele de comerţ
Tema a III-a. Obiectul şi câmpul afacerilor
Capitolul IV SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR
Tema I. Despre comercianţi în general. Semnificaţiile juridice ale calităţii de
comerciant
Tema a II-a. Regulile comune aplicabile oricărei forme de societate comercială
Tema a III-a. Caracterizarea formelor juridice de societăţi comerciale
Capitolul I
CONCEPTE DE BAZA PRIVIND DREPTUL
Cuprins:
Obiectiv general
Obiective operaţionale
Tema I. Sistemul de ştiinţe sociale. Sistemul ştiinţelor juridice
Tema a II-a. Conceptul dreptului. Dreptul şi statul
Bibliografie selectivă
Temă de reflecţie
Teste
Răspunsuri şi comentarii la teste
Obiectiv general: Cunoaşterea evoluţiei şi a statutului dreptului în cadrul
sistemului de ştiinţe sociale.
Obiective operaţionale: Însuşirea unor noţiuni de bază privind dreptului şi
înţelegerea relaţiei drept - stat.
1. Sistemul stiintelor sociale
Sistemul stiintelor sociale este alcatuit din:
- stiinte de tip nemotetic, care au ca obiect activitatile umane si
stabilesc legile si relatiile functionale corespunzataore. In cadrul
acestor stiinte se utilizeaza experimentul, studiile statistice. Exemple
de astfel de stiinte: economia, psihologia, sociologia, lingvistica
- stiintele istorice care isi propun reconstituirea si interpretarea
trecutului.
- stintele juridice si cele referitoare la conduita oamenilor
2. Sistemul stiintelor juridice
Sistemul stiintelor drepturilui este alcatuit din:
- stiintele juridice istorice - studiaza istoria dreptului dintr-o anumita
tara (istoria dreptului romanesc) si dezvoltarea in plan general a
fenomenului juridic (studierea doctrinelor juridice, a marilor scoli de
drept)
- stiintele juridice de ramura – studiaza fenomene juridice particulare
anumitor ramuri de drept (stiinta dreptului constitutional, penal,
administrativ, comercial). Dreptul unui stat este alcatuit din
numeroase norme si institutii. Acestea formeaza sistemul unitar al
statului respectiv. Acest sistem, la randul sau este alcatuit din
diversitatea ramurilor de drept ce il compun, fiecare ramura de de
drept cu reglementari specifice
- stiintele ajutatoare – criminalistica, medicina legala, statistica
judiciara, logica judiciara. Aceste discipline, nu fac parte din
sistemul stiintei dreptului, dar sunt indispensabile unei bune aplicari
a normelor juridice.
- teoria generala a dreptului studiaza ansamblul dreptului
3. Conceptul dreptului
3.1. Etiologia si acceptiunea cuvantului “drept”
Cuvantul “drept” are urmatoarele valente juridice:
- totalitatea regulilor de conduita generale si obligatorii;
- posibilitatea recunoscuta unei persoane de a-si valorifica sau de a-si
apara impotriva tertilor un anumit drept protejat.
- dreptul ca stiinta sau stiinta dreptului - ansamblul de idei, notiuni,
concepte si principii care explica dreptul;
- diferitele drepturi constituite in institutii juridice
Termenul “drept”, cu valentele sale juridice deriva din latinescu “jus” care
inseamna “drept, dreptate, legi”
3.2 Conceptii privind dreptul
Dreptul este indisolubil legat de societate. Se pune atunci problema daca putem
vorbi de drept de atunci de cand a aparut societatea sau daca dreptul a aparut mai
taziu si cand anume.
Romanii credeau in vesnicia dreptului. Ei nu puteau concepe societatea fara drept,
dar nici dreptul fara societate
In evolutia sa de-a lungul timpului, omul a plecat de la o stare de dependenta
totala fata de natura si fata de obiectele inconjuratoare. Ginta, ca forma universala
de organizare a societatii primitive s-a caracterizat prin diviziunea muncii si prin
domnia obiceiului.
Dreptul apare in Orientul Antic. Intre primele legiuiri amintim : Codul lui
Hamurabi (Babilon), Legile lui Manu (India), Codul lui Mu (China)
- Codul lui Hamurabi, dateaza cu 2000 de ani i. h. si contine norme cu
caracter strict juridic si norme morale, religioase. Potrivit lui, legea
trebuie sa aduca binele poporului, trebuie sa-l protejeze pe cel slab
impotriva celui puternic;
- Legile lui Manu, redactate de brahmani, contin pedepse- instrumentul
cel mai important aflat la dispozitia regului cu ajutorul caruia se
implinea misiunea acestuia- dreptatea
- In europa, primele legiuuri au aparut in Spania (legile lui Lycurg, sec
X-IX), in Atena, Legea celor XII Table la romani
3.3. Definitia dreptului
Romanii considerau dreptul “arta binelui si a echitatii”. Cicero intelege ca dreptul
este “o lege adevarata, dreapta ratiune, conforma cu natura, raspandira in toti,
constanta eterna.” El aduce in discutie insasi natura dreptului, concluzionand ca
acesta este mai presus decat ratiunea
Alaturi de el, alti jurisconsulti pun bazele scolii dreptului natural, dezvoltata in
evul mediu de Hugo Grotius. Aceste idei se regasesc in Codul civil francez de mai
tarziu.
Reprezentantii scolii germane considerau dreptul un produs istoric, ceea ce
explica multitudinea si diversitatea conceptiilor juridice de la popor la popor si de
la epoca la epoca.
Potrivit conceptiei socialiste, dreptul este forma pe care o imbraca economicul.
In conceptia americana, dreptul reprezinta una dintre cele mai insemnate cuceriri
ale civilizatiei, pentru ca el ofera protectie contra tiraniei si anarhiei.
Dreptul este ansamblul de reguli asigurate si garantate de stat, care au ca scop
organizarea si disciplinarea comportamnetului uman in principalele relatii din
societate, intr-un climat specific manifestari libertatilor, apararii drepturilor
esentiale ale omului.
Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica Specializarea: Economia comertului, turismului si serviciilor Anul de studiu: I