Dreptul Comerțului Internațional

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept Comercial
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 48 în total
Cuvinte : 17310
Mărime: 220.63KB (arhivat)
Publicat de: Atanasio Vasilache
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Eugeniu Cataveica

Extras din curs

TEMA I: GENERALITĂŢI PRIVIND DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL. O1: Noţiunea, caracterele şi importanţa dreptului comerţului internaţional.

O2: Obiectul dreptului comerţului internaţional. O3: Raportul juridic de comerţ internaţional.

O4: Subiectele raportului juridic de comerţ internaţional.

O5: Izvoarele dreptului comerţului internaţional.

O1: Noţiunea, caracterele şi importanţa dreptului comerţului internaţional.

Dreptul Comerţului Internaţional constituie ansamblul normelor de drept care reglementează raporturile de comerţ internaţional şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, stabilite între participanţii la comerţ internaţional.

Importanţa dreptului comerţului internaţional este prescrisă de următoarele circumstanţe:

- tendinţa ascendentă de globalizare, inclusiv în sfera activităţii comerciale a agenţilor

economici;

- necesitatea unificării continue a practicii comerciale;

- trecerea continuă de la regimele economice închise la cele de piaţă;

- necesitatea instituirii garanţiilor suplimentare în beneficiul creditorului, întru evitarea riscului neexecutării sau executării necorespunzătoare a prestaţiei datorate de către debitor.

Metodei de reglementare în raporturile comerciale internaţionale îi este caracteristică poziţia de egalitate juridică în care se află subiectele, unele faţă de altele.

Normele juridice prin care sunt reglementate raporturile de drept al comerţului internaţional instituie un set de reguli privind simplificarea şi accelerarea operaţiunilor comerciale. Aceste reguli se evidenţiază prin următoarele circumstanţe:

- formalităţile cerute pentru validitatea actului juridic sunt minime şi uşor de îndeplinit;

- în materie comercială majoritatea sistemelor de drept naţional nu reclamă o formulare anume pentru punerea în întârziere a debitorului. Se prevede că punerea în întârziere poate rezulta din orice înscris;

- normele dreptului comerţului internaţional consacră în materie de probaţiune principiul libertăţii probelor, potrivit căruia dovada unui contract comercial se poate face prin orice mijloace, chiar prin martori şi prezumţii, indiferent de valoarea acelui contract;

- termenele de prescripţie în materie comercială sunt mai scurte decât cele existente în dreptul

civil;

- procedura simplificată de soluţionare a litigiilor datorită instituirii jurisdicţiei arbitrajului internaţional.

O2: Obiectul dreptului comerţului internaţional.

Obiectul dreptului comerţului internaţional îl constituie raporturile de comerţ internaţional şi de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică.

Sunt obiect al dreptului comerţului internaţional doar acele raporturi patrimoniale care se caracterizează prin următoarele atribute coexistente: comercialitatea şi internaţionalitatea.

Există raporturi de drept naţional care, deşi sunt lipsite de atributul internaţionalităţii, au legătură strânsă cu raporturile comerciale internaţionale. Aşa este, de exemplu, statutul juridic al persoanei juridice şi cel al persoanei fizice, participanţi la raporturile comerciale internaţionale.

O3: Raportul juridic de comerţ internaţional.

Criteriile de identificare a raportului de drept al comerţului internaţional sunt: criteriul

comercialităţii şi criteriul internaţionalităţii.

Primul criteriu, comercialitatea, desemnează calitatea unui raport juridic de a fi comercial. Calificarea noţiunii de „comercial” aparţine dreptului naţional al fiecărui stat şi se face după criterii proprii.

Pentru determinarea comercialităţii, legislaţiile naţionale folosesc două elemente de distincţie şi

anume:

a. subiecţii de drept implicaţi;

b. actele sau faptele juridice concret săvârşite.

Dacă se ia în considerare primul element, dreptul comercial va primi aplicare numai cu privire la persoanele care au calitatea de comerciant. Acest concept este numit subiectiv şi se fondează pe premiza că dreptul comercial este un drept profesional, un drept al comercianţilor. Conceptul subiectiv este întâlnit în dreptul german şi în sistemele influenţate de el.

Dacă se ia în considerare al doilea element, dreptul comercial se va aplica numai actelor necesare vieţii comerciale. Acest concept este numit obiectiv şi se întâlneşte în dreptul francez şi sistemele influenţate de acesta. Potrivit conceptului dat, codul comercial este un cod al comerţului şi nu un cod al comercianţilor.

În concluzie, este important ca actele comerciantului, ca şi cele ale necomerciantului, să fie analizate de la caz la caz pentru a se stabili corect natura lor juridică, precum şi regimul legal care le este aplicabil.

Al doiea criteriu, internaţionalitatea, presupune existenţa unui element de extraneitate în cadrul raportului de drept al comerţului internaţional. Nu orice element de extraneitate prezent într-un raport juridic este de natură să confere acestuia atributul internaţionalităţii. De exemplu, în practica internaţională se consideră, că pentru caracterul internaţional al unui raport juridic cetăţenia părţilor,

ca element de extraneitate, este irelevant. În schimb, dacă sediul sau domiciliul părţilor se află în state diferite, având deci caracter de extraneitate, această împrejurare, de regulă, este luată în consideraţie pentru determinarea caracterului internaţional al contractului respectiv.

Totuşi, chiar şi domiciliul, având caracter de extraneitate, nu întotdeauna conferă raportului juridic atributul internaţionalităţii. Spre exemplu, în situaţia în care un contract de societate perfectat în Modova între parteneri contractuali cu cetăţenii şi sedii diferite, respectiv domicilii în state diferite, nu poate fi calificat contract internaţional, deoarece societatea comercială constituită pe această cale, având sediul principal în Moldova este persoană juridică din momentul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova şi este supusă legislaţiei naţionale a Moldovei. Deşi în structura raportului juridic respectiv există două elemente de extraneitate – cetăţenia străină şi sediul sau domiciliul în străinătate al fondatorilor – nici unu dintre ele nu primeşte semnificaţia de element de internaţionalitate. Prin consecinţă, nici raportul juridic creat prin contractul de societate nu este un raport de comerţ internaţional, ci un raport comercial, integrat în ordinea juridică naţională.

Preview document

Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 1
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 2
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 3
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 4
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 5
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 6
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 7
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 8
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 9
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 10
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 11
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 12
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 13
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 14
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 15
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 16
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 17
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 18
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 19
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 20
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 21
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 22
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 23
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 24
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 25
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 26
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 27
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 28
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 29
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 30
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 31
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 32
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 33
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 34
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 35
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 36
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 37
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 38
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 39
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 40
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 41
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 42
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 43
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 44
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 45
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 46
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 47
Dreptul Comerțului Internațional - Pagina 48

Conținut arhivă zip

  • Dreptul Comertului International.doc

Alții au mai descărcat și

Acreditivul Documentar

Capitolul I. Definiţie, caracteristici, părţile participante la acreditivul documentar şi principalele etape în derularea acestuia Riscurile...

Dreptul Comerțului Internațional

1. NOŢIUNI GENERALE. NORME CONFLICTUALE – NORME DE DREPT MATERIAL (SUBSTANŢIAL). Raporturile juridice de drept al comerţului internaţional sunt...

Contractul de Tranzacție

CAPITOLUL I. NOŢIUNEA, REGLEMENTAREA LEGALĂ, CARACTERELE JURIDICE, CONDIŢIILE DE VALIDITATE ŞI NULITATEA CONTRACTULUI DE TRANZACŢIE. Noţiunea şi...

Administrarea societăților în sistem dualist

Distingem astfel dupa anumite criterii: Dupa elementul care prevaleaza, respectiv elementul subiectiv sau cel obiectiv a)Societati de persoane...

Dreptul Afacerilor

OBIECTIVE Disciplina Dreptul Afacerilor isi propune sa introduca studentii facultatilor cu profil economic in problematica complexa a aspectelor...

Legislație și Protecția Consumatorului

Curs de Legislație și Protecția Consumatorului Tema: Comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă în România 1. Obiective, excepţii de...

Legislație - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor

Curs de Legislație și protecția consumatorului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor Actul normative în vigoare care...

Conspect dreptul concurenței

Noţiunea şi criteriile definirii formelor de concurenţă comercială Termenul de concurenţă se analizează ca liberă competiţie între agenţi...

Te-ar putea interesa și

Unificarea dreptului comerțului internațional în Uniunea Europeană. Aspecte teoretico-practice

INTRODUCERE Comerţul reprezintă zona cea mai dinamică a relaţiilor publice. Concurenţa impune comercianţii să creeze produse şi servicii noi, să...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

CAP. 1 NOTIUNI GENERALE DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL 1. NOŢIUNEA DE DREPT COMERCIAL INTERNAŢIONAL Analiza relaţiilor comerciale...

Evoluția Dreptului Comerțului Internațional

1. Noţiuni generale. Drepul comerţuşui internaţional a apărut în evul mediu. Importantele valori şi riscuri pe care le angajează relaţiile...

Dreptul comerțului internațional

Dreptul comertului international este format dintr-un ansamblu de norme conflictuale, norme de drept civil, de drept comercial si norme de drept...

Obiectul Dreptului Comerțului Internațional

Capitolul I Enunţarea obiectului; enumerarea caracterelor Dreptul comerţului internaţional are ca obiect de reglementare rapoarte juridice de...

Principiile Dreptului Comerțului Internațional

I. Denumirea şi definiţia dreptului comerţului internaţional În literatura juridică, pentru titulatura disciplinei se folosesc mai multe expresii....

Dreptul comerțului internațional 2

INTERNATIONAL Cap I Obiectul dreptului com. internat. Def: Este un ansamblu de norme juridice care reglementeaza rel. comerciale si de...

Dreptul Comerțului Internațional

CAPITOLUL I DREPTUL COMERŢULUI INTERNAŢIONAL 1. Definiţie. Elemente specifice. Rolul şi importanţa instituţiilor juridice privind comerţul...

Ai nevoie de altceva?