Elemente de Drept

Imagine preview
(7/10 din 4 voturi)

Acest curs prezinta Elemente de Drept.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 73 de pagini .

Profesor: Szasz Melinda

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept Comercial

Cuprins

Introducere în studiul dreptului.4
I.1. Locul si rolul stiintelor juridice in sistemul stiintelor.4
I.2. Teoria generala a dreptului .5
I.3. Stiintele juridice istorice.5
I.4. Stiintele juridice de ramura.6
I.5. Stiintele juridice ajutatoare (auxiliare) .7
CAPITOLUL II.9
Conceptul si definitia dreptului.9
II.1. Conceptul de drept.9
II.2. Aparitia si dezvoltarea istorica a dreptului.10
II.3. Normativitatea juridica.13
II.4. Factorii de configurare a dreptului .14
II.5. Principiile dreptului.15
II.6. Definitia dreptului .17
CAPITOLUL III .19
Dreptul în sistemul reglementarilor sociale .19
III.1. Sistemul normelor din societate. Normele sociale si normele tehnice .19
III.2. Obiceiul.19
III.3. Normele de convietuire.20
III.4. Normele organizatiilor sociale nestatale.20
III.5. Morala si normele morale .21
CAPITOLUL IV .23
Norma juridica .23
IV.1. Conceptul de norma juridica si trasaturile acesteia .23
IV.2. Structura normei juridice .25
IV.3. Clasificarea normelor juridice .26
CAPITOLUL V .28
Actiunea actelor normative în timp, în spatiu si asupra persoanelor .28
V.1. Actiunea normei juridice în timp .28
V.2. Actiunea normei de drept în spatiu si asupra persoanei.30
CAPITOLUL VI .32
Izvoarele dreptului .32
VI.1. Conceptul de izvor al dreptului. Izvoare materiale si izvoare formale.32
VI.2. Obiceiul juridic sau cutuma .33
VI.3. Legea si celelalte acte juridice .34
VI.4. Precedentul judiciar .38
VI.5. Contractul normativ .39
VI.6. Doctrina sau stiinta juridica .40
VI.7. Actele normative ale unor organizatii nestatale.40
VI.8. Izvoarele dreptului românesc.40
CAPITOLUL VII.42
Raportul juridic .42
VII.1. Conceptul raportului juridic .42
VII.2. Subiectele raportului juridic .43
VII.3 Continutul raportului juridic.45
VII.4. Obiectul raportului juridic .47
VII.5. Faptele juridice .47
CAPITOLUL VIII.49
Raspunderea juridica.49
VIII.1. Conceptul raspunderii juridice .49
VIII.2. Formele raspunderii juridice .50
VIII.3. Conditiile raspunderii juridice .51
VIII.4. Subiectele raspunderii juridice.53
CAPITOLUL IX .54
Realizarea si interpretarea dreptului .54
IX.1. Conceptul realizarii dreptului .54
IX.2. Formele realizarii dreptului .54
IX.3. Aplicarea dreptului .55
IX.4. Fazele procesului de aplicare a dreptului.56
X.5. Conceptul interpretarii normelor juridice.57
X.6. Formele interpretarii dreptului .58
EXPRESII SI LOCUTIUNI DIN LIMBA LATINA FOLOSITE ÎN LITERATURA JURIDICA .60
TESTE PENTRU AUTOEVALUARE .62

Extras din document

I.1. Locul si rolul stiintelor juridice in sistemul stiintelor

Stiinta, în general, poate fi definita ca totalitatea cunostintelor despre natura, societate si

gândire, exprimate în concepte, categorii, notiuni si principii si acumulate de omenire în decursul

timpului1.

Stiinta este un sistem cu subsistemele precizate si anume:

 subsistemul stiintelor naturii,

 subsistemul stiintelor despre societate si

 subsistemul stiintelor despre gândire.

Fiecare din aceste subsisteme pot fi considerate ca sistem în raport de propriile lor componente.

Stiintele sociale studiaza societatea umana, formele istorice de organizare sociala si modalitatile

specifice de manifestare a realitatii socio-umane.

La rândul sau, subsistemul stiintelor sociale poate fi considerat sistem în raport cu componentele

sale:

 stiintele de tip nomotetic,

 stiintele istorice,

 stiintele juridice împreuna cu cele ce se refera la aspectele normative ale actiunii umane si

 cercetarea epistemologica a stiintei.

Stiintele juridice, subsistem al stiintelor sociale, pot fi considerate sistem în raport cu

componentele acestora:

 teoria generala a dreptului,

 stiintele juridice istorice,

 stiintele de ramura,

 stiintele ajutatoare.

I.2. Teoria generala a dreptului

Teoria generala a dreptului este considerata ca fiind stiinta globala, cu caracter teoretic, sintetic

care studiaza dreptul în ansamblul sau, în generalitatea si integritatea sa. Ea cuprinde principii

fundamentale, concepte si categorii (cum ar fi cele de norma juridica, izvor de drept, sistem de drept,

raspundere juridica etc.) valabile pentru toate celelalte ramuri de drept si formuleaza definitia dreptului.

I.3. Stiintele juridice istorice

Studiul istoric al dreptului face obiectul stiintelor juridice istorice; acestea pot aborda fenomenul

juridic din doua perspective: studierea istoriei dreptului dintr-o anumita tara (ex. Istoria generala a

dreptului, Istoria dreptului românesc); sau istoria unei ramuri de drept, ca de exemplu Istoria dreptului

civil, sau a unei institutii, ca Istoria dreptului de proprietate sau Istoria doctrinelor sau gândirii

juridice.

I.4. Stiintele juridice de ramura

Stiintele juridice de ramura s-au constituit si dezvoltat pe masura extinderii reglementarilor

juridice în cele mai diverse domenii ale vietii sociale. Subsistemul stiintelor de ramura constituie, de

altfel, elementul de baza al sistemului stiintelor juridice.

Obiectul acestor stiinte îl constituie studierea fenomenelor sociale particulare guvernate de reguli

juridice apartinând diverselor ramuri de drept. Acest criteriu este însotit de altele auxiliare, precum:

metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor, natura sanctiunilor si principiile

specifice fiecarei ramuri de drept.

Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza normele juridice apartinând ramurii de drept

corespunzatoare în strânsa legatura cu relatiile sociale ce formeaza obiectul de reglementare juridica,

propriu ramurii respective. În principiu, ramura de drept formeaza obiectul unei stiinte juridice de

ramura, de pilda, stiinta dreptului constitutional analizeaza normele juridice de drept constitutional în

strânsa legatura cu relatiile sociale reglementate de aceste norme, dupa cum stiinta dreptului civil

analizeaza normele apartinatoare ramurii dreptului civil în strânsa legatura cu relatiile sociale ce

formeaza obiectul de reglementare juridica, propriu ramurii respective.

În sistemul dreptului contemporan distingem ca ramuri de drept ramurile corespunzatoare

diviziunii dreptului public si privat. Diviziunea dreptului obiectiv este în drept public si privat. Aceasta

diviziune este foarte veche, chiar Ulpian3 în lucrarea sa Digeste afirmând ca dreptul public este cel

care priveste situatia unei probleme romane, iar dreptul privat, cel care priveste folosul unei singure

persoane.

Deosebirea dintre dreptul public si cel privat se caracterizeaza prin principiile diferite care

guverneaza dreptul aplicabil statului, de cele ale dreptului aplicabil particularilor.

În cadrul dreptului public, care contine totalitatea principiilor si regulilor aplicabile în

raporturile dintre stat si supusii sai, sau în raporturile dintre state, sunt cuprinse: dreptul constitutional,

dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal, dreptul procesual  penal, dreptul procesual civil,

dreptul international public.

Dreptul privat, care contine regulile aplicabile particularilor, cuprinde: dreptul civil, dreptul

comercial, dreptul international privat, dreptul comertului international etc.

I.5. Stiintele juridice ajutatoare (auxiliare)

Disciplinele ajutatoare sau participative nu fac parte din sistemul propriu-zis al stiintelor

juridice, fiind stiinte de granita, interdisciplinare; ele au însa un rol semnificativ pentru ca ajuta la

cunoasterea fenomenului juridic si la corecta interpretare si aplicare a normelor juridice. În categoria

disciplinelor ajutatoare intra: criminalistica, medicina legala, statistica judiciara, sociologia juridica,

logica juridica etc.

Fisiere in arhiva (1):

  • Elemente de Drept.doc