Cuprins
- Introducere în studiul dreptului.4
- I.1. Locul si rolul stiintelor juridice in sistemul stiintelor.4
- I.2. Teoria generala a dreptului .5
- I.3. Stiintele juridice istorice.5
- I.4. Stiintele juridice de ramura.6
- I.5. Stiintele juridice ajutatoare (auxiliare) .7
- CAPITOLUL II.9
- Conceptul si definitia dreptului.9
- II.1. Conceptul de drept.9
- II.2. Aparitia si dezvoltarea istorica a dreptului.10
- II.3. Normativitatea juridica.13
- II.4. Factorii de configurare a dreptului .14
- II.5. Principiile dreptului.15
- II.6. Definitia dreptului .17
- CAPITOLUL III .19
- Dreptul în sistemul reglementarilor sociale .19
- III.1. Sistemul normelor din societate. Normele sociale si normele tehnice .19
- III.2. Obiceiul.19
- III.3. Normele de convietuire.20
- III.4. Normele organizatiilor sociale nestatale.20
- III.5. Morala si normele morale .21
- CAPITOLUL IV .23
- Norma juridica .23
- IV.1. Conceptul de norma juridica si trasaturile acesteia .23
- IV.2. Structura normei juridice .25
- IV.3. Clasificarea normelor juridice .26
- CAPITOLUL V .28
- Actiunea actelor normative în timp, în spatiu si asupra persoanelor .28
- V.1. Actiunea normei juridice în timp .28
- V.2. Actiunea normei de drept în spatiu si asupra persoanei.30
- CAPITOLUL VI .32
- Izvoarele dreptului .32
- VI.1. Conceptul de izvor al dreptului. Izvoare materiale si izvoare formale.32
- VI.2. Obiceiul juridic sau cutuma .33
- VI.3. Legea si celelalte acte juridice .34
- VI.4. Precedentul judiciar .38
- VI.5. Contractul normativ .39
- VI.6. Doctrina sau stiinta juridica .40
- VI.7. Actele normative ale unor organizatii nestatale.40
- VI.8. Izvoarele dreptului românesc.40
- CAPITOLUL VII.42
- Raportul juridic .42
- VII.1. Conceptul raportului juridic .42
- VII.2. Subiectele raportului juridic .43
- VII.3 Continutul raportului juridic.45
- VII.4. Obiectul raportului juridic .47
- VII.5. Faptele juridice .47
- CAPITOLUL VIII.49
- Raspunderea juridica.49
- VIII.1. Conceptul raspunderii juridice .49
- VIII.2. Formele raspunderii juridice .50
- VIII.3. Conditiile raspunderii juridice .51
- VIII.4. Subiectele raspunderii juridice.53
- CAPITOLUL IX .54
- Realizarea si interpretarea dreptului .54
- IX.1. Conceptul realizarii dreptului .54
- IX.2. Formele realizarii dreptului .54
- IX.3. Aplicarea dreptului .55
- IX.4. Fazele procesului de aplicare a dreptului.56
- X.5. Conceptul interpretarii normelor juridice.57
- X.6. Formele interpretarii dreptului .58
- EXPRESII SI LOCUTIUNI DIN LIMBA LATINA FOLOSITE ÎN LITERATURA JURIDICA .60
- TESTE PENTRU AUTOEVALUARE .62
Extras din curs
I.1. Locul si rolul stiintelor juridice in sistemul stiintelor
Stiinta, în general, poate fi definita ca totalitatea cunostintelor despre natura, societate si
gândire, exprimate în concepte, categorii, notiuni si principii si acumulate de omenire în decursul
timpului1 .
Stiinta este un sistem cu subsistemele precizate si anume:
subsistemul stiintelor naturii,
subsistemul stiintelor despre societate si
subsistemul stiintelor despre gândire.
Fiecare din aceste subsisteme pot fi considerate ca sistem în raport de propriile lor componente.
Stiintele sociale studiaza societatea umana, formele istorice de organizare sociala si modalitatile
specifice de manifestare a realitatii socio-umane.
La rândul sau, subsistemul stiintelor sociale poate fi considerat sistem în raport cu componentele
sale:
stiintele de tip nomotetic,
stiintele istorice,
stiintele juridice împreuna cu cele ce se refera la aspectele normative ale actiunii umane si
cercetarea epistemologica a stiintei.
Stiintele juridice, subsistem al stiintelor sociale, pot fi considerate sistem în raport cu
componentele acestora:
teoria generala a dreptului,
stiintele juridice istorice,
stiintele de ramura,
stiintele ajutatoare.
I.2. Teoria generala a dreptului
Teoria generala a dreptului este considerata ca fiind stiinta globala, cu caracter teoretic, sintetic
care studiaza dreptul în ansamblul sau, în generalitatea si integritatea sa. Ea cuprinde principii
fundamentale, concepte si categorii (cum ar fi cele de norma juridica, izvor de drept, sistem de drept,
raspundere juridica etc.) valabile pentru toate celelalte ramuri de drept si formuleaza definitia dreptului.
I.3. Stiintele juridice istorice
Studiul istoric al dreptului face obiectul stiintelor juridice istorice; acestea pot aborda fenomenul
juridic din doua perspective: studierea istoriei dreptului dintr-o anumita tara (ex. Istoria generala a
dreptului, Istoria dreptului românesc); sau istoria unei ramuri de drept, ca de exemplu Istoria dreptului
civil, sau a unei institutii, ca Istoria dreptului de proprietate sau Istoria doctrinelor sau gândirii
juridice.
I.4. Stiintele juridice de ramura
Stiintele juridice de ramura s-au constituit si dezvoltat pe masura extinderii reglementarilor
juridice în cele mai diverse domenii ale vietii sociale. Subsistemul stiintelor de ramura constituie, de
altfel, elementul de baza al sistemului stiintelor juridice.
Obiectul acestor stiinte îl constituie studierea fenomenelor sociale particulare guvernate de reguli
juridice apartinând diverselor ramuri de drept. Acest criteriu este însotit de altele auxiliare, precum:
metoda de reglementare, calitatea subiectelor, caracterul normelor, natura sanctiunilor si principiile
specifice fiecarei ramuri de drept.
Fiecare stiinta juridica de ramura studiaza normele juridice apartinând ramurii de drept
corespunzatoare în strânsa legatura cu relatiile sociale ce formeaza obiectul de reglementare juridica,
propriu ramurii respective. În principiu, ramura de drept formeaza obiectul unei stiinte juridice de
ramura, de pilda, stiinta dreptului constitutional analizeaza normele juridice de drept constitutional în
strânsa legatura cu relatiile sociale reglementate de aceste norme, dupa cum stiinta dreptului civil
analizeaza normele apartinatoare ramurii dreptului civil în strânsa legatura cu relatiile sociale ce
formeaza obiectul de reglementare juridica, propriu ramurii respective.
În sistemul dreptului contemporan distingem ca ramuri de drept ramurile corespunzatoare
diviziunii dreptului public si privat. Diviziunea dreptului obiectiv este în drept public si privat. Aceasta
diviziune este foarte veche, chiar Ulpian3 în lucrarea sa Digeste afirmând ca dreptul public este cel
care priveste situatia unei probleme romane, iar dreptul privat, cel care priveste folosul unei singure
persoane .
Deosebirea dintre dreptul public si cel privat se caracterizeaza prin principiile diferite care
guverneaza dreptul aplicabil statului, de cele ale dreptului aplicabil particularilor.
În cadrul dreptului public, care contine totalitatea principiilor si regulilor aplicabile în
raporturile dintre stat si supusii sai, sau în raporturile dintre state, sunt cuprinse: dreptul constitutional,
dreptul administrativ, dreptul financiar, dreptul penal, dreptul procesual penal, dreptul procesual civil,
dreptul international public.
Dreptul privat, care contine regulile aplicabile particularilor, cuprinde: dreptul civil, dreptul
comercial, dreptul international privat, dreptul comertului international etc.
I.5. Stiintele juridice ajutatoare (auxiliare)
Disciplinele ajutatoare sau participative nu fac parte din sistemul propriu-zis al stiintelor
juridice, fiind stiinte de granita, interdisciplinare; ele au însa un rol semnificativ pentru ca ajuta la
cunoasterea fenomenului juridic si la corecta interpretare si aplicare a normelor juridice. În categoria
disciplinelor ajutatoare intra: criminalistica, medicina legala, statistica judiciara, sociologia juridica,
logica juridica etc.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Elemente de Drept.doc
Alții au mai descărcat și
Norma juridica si norma juridica si „regula juridica” în doctrina juridica are acelasi înteles. Literatura franceza, fara sa înlature cuvîntul...
Notiuni generale Potrivit art. 3 din Codul comercial sunt considerate fapte de comert urmatoarele intreprinderi: - intreprinderi de furnituri...
Scopul cursului este acela de a avea un corp de economisti bine pregatiti din punct de vedere juridic – comercial care sa poata raspunde cu...
CAPITOLUL 4 SOCIETATILE COMERCIALE SECTIUNEA 1 DEFINITIE. CADRU CONCEPTUAL Pentru definirea societatii comerciale, cea mai apropiata acceptiune...
FONDUL DE COMERT = reprezinta ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale, utilizate de un comerciant in desfasurarea...
Te-ar putea interesa și
I. Dreptul subiectiv premisa a existentei abuzului de drept A. Elementul de baza al notiunii de drept subiectiv difera dupa importanta care, în...
NOŢIUNI INTRODUCTIVE Dacă dreptul este expresia juridică a vieţii organizate, dacă oamenii intră între ei în cele mai felurite legături, dacă cele...
NOŢIUNI INTRODUCTIVE Dacă dreptul este expresia juridică a vieţii organizate, dacă oamenii intră între ei în cele mai felurite legături, dacă cele...
INTRODUCERE Corupţia constituie o serioasă poluare a vieţii sociale, faptele de corupţie reprezentând un pericol social pentru populaţie prin...
Capitolul 1 Diagosticul in evaluarea intreprinderii 1.1. Notiuni conceptula privind diagnosticul juridic Diagnosticul juridic are drept scop...
CAPITOLUL 1 Noţiunea şi caracterele raportului juridic cu elemente de extraneitate 1.1. Raporturile de drept internaţional public şi cele de...
OBIECTIVELE CURSULUI Însusirea de catre studenti a elementelor fundamentale ale dreptului, a trasaturilor esentiale si definitorii ale ordinii...
CAPITOLUL I ELEMENTE DE TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI Secţiunea 1: Originea dreptului Înaintea apariţiei societăţii organizate în structuri şi...