Administrația Publică Județeană și Locală

5.1. Principiile de organizare si functionare ale administratiei publice locale

Administratia publica, ca si componenta a sistemului de organizare sociala, presupune existenta unor principii pe baza carora sa-si poata întemeia structura si sa-si ghideze functionarea. În Legea nr. 215/2001 si în Constitutia României sunt formulate principiile pe care se întemeiaza administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale din România, si anume:

- principiul autonomiei locale;

- principiile descentralizarii si deconcentrarii serviciilor publice;

- principiul eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale;

- principiul legalitatii;

- principiul consultarii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

5.1.1. Principiul autonomiei locale

Continutul acestui principiu si valentele sale complexe rezulta din ansamblul reglementarilor cuprinse în dispozitiile Legii 215/2001 si reprezinta chintesenta întregii activitati a administratiei publice în unitatile administrativ-teritoriale.

Aplicarea acestui principiu nu poate aduce atingere caracterului de stat national, unitar si indivizibil al României.

Inspirata din Carta Europeana a Autonomiei Locale , noua lege a administratiei publice locale confera un loc central acestui principiu, caruia i-a dedicat chiar prima sectiune a sa, intitulata Regimul general al autonomiei locale.

c Ca si în Carta Europeana a Autonomiei Locale, definitia data autonomiei locale de catre vechea lege a administratiei publice ,Legea nr. 69/1991 lasa deschisa problema criteriilor de repartizare a competentelor între organele centrale si locale, întrucât aceste texte s au limitat sa vorbeasca despre dreptul si capacitatea autoritatilor locale de a solutiona si gestiona o parte importanta a treburilor publice, neprecizându-se în ce consta aceasta parte importanta.

Conform articolului 3, alin. 1, prin autonomie locala se înteleg dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice.

Acest drept se exercita de consiliile locale,orasenesti si municipale si primari, precum si de consiliile judetene, acestea fiind autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Aceasta însa nu aduce atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetatenilor la treburile publice, în conditiile legii.

Alesii locali sunt primarul, consilierii locali si consilierii judeteni. În asigurarea liberului exercitiu al mandatului lor, acestia îndeplinesc o functie de autoritate publica, beneficiind de dispozitiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului judetean, este de 4 ani. Mandatul se exercita in conditiile legii.

Articolul 5, alineatul 1 al legii 286/2006 realizeaza tocmai o delimitare mai exacta a competentelor autoritatilor administratiei publice locale, precizând ca acestea exercita, în conditiile legii, competente exclusive , competente partajate si competente delegate. Ele au dreptul ca, în limitele legii, sa aiba initiative în toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritati publice. Cu alte cuvinte, reglementarea instituie obligativitatea stabilirii competentelor si atributiilor autoritatilor administratiei publice locale numai prin lege.

c Trebuie remarcata precizarea pe care noua lege o face cu privire la caracterul autonomiei locale, aceasta fiind numai administrativa si financiara , exercitându-se pe baza si în limitele prevazute de lege. Ea priveste organizarea, functionarea, competentele, atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului (articolul 5).

Unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare. Unitatile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii.

În justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean.

Delimitarea teritoriala a comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege si numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeaza potrivit legii.