Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 5 în total
Cuvinte : 3419
Mărime: 23.28KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Articolul 79. Aplicarea pedepsei mai blînde decît cea prevăzută de lege

(1) Ţinînd cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvîrşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvîrşite în grup la descoperire acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blîndă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvîrşit infracţiunea se consideră circumstanţă excepţională.

(3) În cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puţin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracţiunea săvîrşită.

(4) Prevederile alin.(1) nu se aplică persoanelor adulte în cazul aplicării pedepsei detenţiunii pe viaţă sau în cazul recidivei de infracţiuni.

În conformitate cu articolul 61 din Codul penal al Republicii Moldova pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală şi un mijloc de corectare şi reeducare a condamnatului ce se aplică de instanţele de judecată, în numele legii, persoanelor care au săvîrşit infracţiuni, cauzînd anumite lipsuri şi restricţii drepturilor lor.

Pedeapsa are drept scop restabilirea echităţii sociale, corectarea condamnatului, precum şi prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni atît din partea condamnaţilor, cît şi a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie să cauzeze suferinţe fizice şi nici să înjosească demnitatea persoanei condamnate.

Criteriile generale de individualizatre a pedepsei stabilesc regulile în conformitate cu care trebuie să acţioneze instanţa de judecată la aplicarea pedepsei şi prevăd că pedeapsa trebuie aplicată în limitele sancţiunii fixate în Partea Specială pe baza căreia se califică fapta. Însă această regulă generală cunoaşte şi o excepţie, ce permite posibilitatea de a aplica o pedeapsă mai blăndă decît cea prevăzută de lege, articolul 79 Codul Penal al RM.

Este de menţionat că această excepţie este binevenită în acele cazuri cînd chiar şi minimul pedepsei fixate în sancţuine, este prea aspru ţinînd seama de circumstanţele cauzei.

Temei pentru stabilirea unei pedepse mai blînde decât cea prevăzută de lege serveşte existenţa unor circumstanţe excepţionale ce micşorează considerabil dauna infracţiunii săvârşite. Alin.1 art.79 CP concretizează conţinutul acestor circumstanţe excepţionale legându-le de:

a) scopul şi motivele infracţiunii;

b) rolul vinovatului, comportamentul acestuia în timpul şi după consumarea infracţiunii;

c) contribuţia activă a participantului unei infracţiuni săvârşite în grup la descoperirea acesteia;

d) alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţei.

La stabilirea pedepsei mai blînde decât cea prevăzută de lege instanţa de judecată dispune de 3 variante:

a) aplicarea pedepsei sub limita minimă prevăzută de articolul corespunzător al părţii speciale a Codului Penal;

b) instanţa de judecată poate stabili o pedeapsă mai blândă decât cea prevăzută de lege;

c) instanţa de judecată poate să nu aplice pedeapsa complementară prevăzută ca fiind obligatorie.

Aplicarea pedepsei sub limita minimă presupune faptul că judecata aplică o pedeapsă de

aceeaşi categorie, care este prevăzută în sancţiunea articolului conform căruia se califică fapta, dar sub limita minimă. Însă instanţa de judecată nu poate aplica o pedeapsă mai mică decît minimul stabilit de lege pentru această categorie de pedeapsă (ex. închisoare - minimul 3 luni).

Dacă instanţa de judecată ajunge la concluzia că este necesar de a-i stabili vinovatului o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută pentru această categorie de pedeapsă în Partea generală a CP RM, atunci ea trebuie să-i aplice o altă categorie de pedeapsă, mai blîndă decît cea prevăzută de lege.

Pentru mai multe categorii de infracţiuni legea penală prevede în sancţiunea articolului corespunzător categorii alternative de pedepse (ex. închisoare sau amendă, sau muncă nerenunerată în folosul comunităţii), însă acestea nu poat fi aplicate ca pedeapsă mai blîndă deoarece este deja preconizată posibilitatea aplicării uneia dintre aceste pedepse alternative.

Neaplicarea pedepsei complimentare obligatorii este posibilă doar în cazul acelor componenţe ale infracţiunii a căror sancţiune prevede pedeapsa complementară în calitate de pedeapsă obligatorie.

Instanţa de judecată este obligată ca la aplicarea pedepsei mai blînde decât cea prevăzută de lege să indice în sentinţă circumstanţele concrete ale cauzei pe care le-a recunoscut drept excepţionale şi care au fost motivele aplicării pedepsei mai blînde decât cea prevăzută de lege.

Regulile pedepsei mai blînde decât cea prevăzută de lege nu se aplică persoanelor adulte în cazul infracţiunilor excepţional de grave sau în cazul recidivei.

În cazul condamnării persoanelor adulte pentru comiterea infracţiunilor deosebit de grave, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă prevăzută de legea penală, dar constituind cel puţin două treimi din minimul pedepsei prevăzute de prezentul cod pentru infracţiunea săvîrşită.

Preview document

Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege - Pagina 1
Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege - Pagina 2
Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege - Pagina 3
Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege - Pagina 4
Aplicarea pedepsei mai blânde de cât cea prevazută de lege - Pagina 5

Conținut arhivă zip

  • Aplicarea Pedepsei mai Blande de cat cea Prevazuta de Lege.docx

Alții au mai descărcat și

Recursul

RECURSUL Secţiunea I - Noţiuni introductive privind recursul Recursul este o cale de atac parţial devolutivă şi excepţional extensivă, care poate...

Teoria generală a dreptului

TEMA I TEORIA GENERALA A DREPTULUI SI LOCUL EI ÎN SISTEMUL STIINTELOR JURIDICE 1. Necesitatea studierii dreptului Fenomenul dreptului...

Introducerea în teoria generală a dreptului

I Sistemul stiintei dreptului 1.Conceptul general al stiintei Definitia stiintei Stiinta este un sistem de cunostinte despre natura,societate si...

Dreptul de proprietate publică

1. Prezentare generala Conform prevederilor art. 136, alin.2 din Constitutie, proprietatea publica apartine statului sau unitatilor...

Dreptul Proprietății Intelectuale

1. Noţiunea de dr. al prop. intelectuale -def, elemente, componente, nat.jur. a dr2 de prop. intelectuală Activitatea creatoare a omului a...

Concurența și ajutorul de stat în dreptul european

Introducere Reflectarea asupra procesului integrarii europene presupune o clarificare în prealabil a conţinutului acestuia.Termenul de integrare...

Introducere în Drept

Dreptul-ansamblul normelor juridice editate si sanctionate de stat si impune la nevoie prin forta de constrangere statala Dreptul obiectiv...

Regimul Organismelor Modificare Genetic

Dupa 10 ani de cultivare si comercializare s-a ajuns ca organismele modificate genetic sa ocupe 102 milioane ha in intreaga lume iar estimarile...

Te-ar putea interesa și

Uciderea din Culpă

Codul Penal În sistemul nostru de drept, persoana omului ocupa primul loc în ierarhia valorilor. În primul articol al Constitutiei se prevede ca...

Opera legislativă Cuza

Introducere Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional român (1862-1866), sub domnia...

Omorul calificat

INTRODUCERE Apărarea vieţii persoanei şi îndeosebi, a vieţii, constituie o preocupare constant, comună tuturor sistemelor de drept. Din orice...

Omorul

INTRODUCERE O examinare cât de sumară a fenomenului criminaliăţii relevă că faptele de pericol social care compun codul penal, declarate de legea...

Măsurile Educative și Evoluția lor în Dreptul Penal Românesc

Capitolul I Consideraţii introductive privind reflectarea stării de minoritate pe planul legislaţiei penale Problema răspunderii penale a...

Aspecte de Teorie și Practică Judiciară în Materia Aplicării Legii Penale în Timp

CAPITOLUL I : COSIDERATIUNI GENERALE SECTIUNEA I NOTIUNEA APLICARII LEGII PENALE A) NOTIUNEA SI SCOPUL APLICARII LEGII PENALE Ratiunea de a fi...

Contravenția

De la debutul institutiei contraventiei si pâna în prezent, reglementarile în materie contraventionala au fost constante în mentinerea ilicitului...

Aspecte Generale privind Infracțiunile Contra Vieții

Introducere Apărarea vieţii persoanei şi îndeosebi, a vieţii, constituie o preocupare constant, comună tuturor sistemelor de drept. Din orice...

Ai nevoie de altceva?