Bazele Stiintei Politice

Imagine preview
(9/10 din 10 voturi)

Acest curs prezinta Bazele Stiintei Politice.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 165 de pagini (in total).

Profesor: Florin Ciotea

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Drept

Cuprins

Cap. I. Ideile si conceptiile politice în antichitate 3
A. Orientul Antic 3
1. Egiptul antic 3
2. Babilonul antic 4
3. India antica 5
4. China antica 8
5. Grecia antica 13
6. Roma antica 19
Cap. II. Conceptiile si ideile politice în Evul mediu si Renastere 22
A. Evul mediu 22
1.Ideologia politica religioasa a lui Toma D’Aquinno 22
2. Semnificatia politica a ereziilor 23
3. Doctrina lui Dante Alighieri 23
4. William Ockam 24
5. Marsilio de Padova 24
6. Gândirea politica islamica 25
B. Renasterea 26
1. Parintele stiintei politice – Niccolo Machiaveli 26
2. Jean Bodin – Suveranitatea statului 28
C. Reforma 29
1. Reforma în Cehia 29
2. Reforma în Germania 30
3. Elvetia 31
Teoria dreptului natural 33
1. Conceptia politica a lui Hugo Grotius 33
2. Baruch Benedict Spinoza 35
3. Samuel Puffendorf 36
4. Christian Thomasius 36
5. Cristian Wolf 37
6. Actualitatea teoriei dreptului natural 37
Ideologia comunismului utopic 39
1. Erasmus din Rotterdam 39
2. Utopia lui Thomas Morus 40
3. Thomaso Campanella 42
4. Concluzii asupra ideilor utopice 44
Cap. III. Ideile politice în perioada Revolutiei burgheze din Anglia si iluminismul 46
1. Francis Bacon 46
2. Thomas Hobbes 47
3. Miscarea nivelatorilor 48
4. Ideologia diggerilor 49
5. Miscarea independentilor 50
6. John Locke 50
Ideologia iluminista franceza 53
1. Montesqieu 53
2. Voltaire 55
3. Jean-Jaque Rousseau 56
Cap. IV Politica si puterea 60
1. Conceptul de putere politica 60
2. Legitimitate si autoritate 63
Cap. V. Corelatiile politicului 70
5.1. Relatia politica – economie 70
5.2. Raportul politica – drept 72
5.3. Relatia politica – morala 73
5.4. Raportul politica – religie 74
5.5. Raportul politica – stiinta 75
Cap. VI. Sistemul politic 77
1. Conceptul de sistem politic 77
2. Caracteristicile sistemului politic 79
3. Nivelurile sistemelor politice 80
Cap. VII Institutiile politice 85
1. Institutiile politice ale guvernarii 85
2. Institutiile legislative 87
3. Institutiile executive 89
4. Institutiile judecatoresti 89
5. Sisteme de guvernamânt 90
Cap. VIII Tipologia statului 92
1. Tipuri de stat 92
2. Statul de drept 93
Cap. IX Pluralismul politic 97
1. Definire. Geneza 97
2. Raportul partide – societate. Definirea partidului politic 100
3. Functiile partidelor poltice 101
4. Tipologia partidelor politice 103
5. Sisteme de partide 104
Cap. X. Grupurile de interes si presiune 109
1. Definirea grupurilor de interes si presiune 109
2. Tipologia grupurilor de interese 110
3. Lobbyng-ul 111
4. Participarea la procesul decizional. „Triunghiul de fier” 113
Cap. XI. Regimurile politice 115
1. Definirea regimurilor politice. Componente 115
2. Tipologia regimurilor politice 117
3. Opozitia în regimul democratic 120
4. Societatea civila 121
Cap. XII Ideologia politica. Dreapta si stânga politicii 123
2. Ideologia dreptei / stângii 125
Cap. XIII. Conservatorismul si neconservatorismul 130
2. Elitismul 137
Cap.XIV. Doctrina liberalismului 140
1. Conceptii despre liberalism 140
2. Scoala fabianistilor 142
3. J.J. Bentham 143
4. Benjamin Constant 144
5. Neoliberalismul 146
Cap.XV. Tehnocratia si puterea politica 151
A. Predecesori. Primii tehnocrati 152
B. Tehnocratie si puterea politica 156
C. Tehnoelitismul 158
D. Poliarhia – Compromisul dintre tehnocratie si democratie 159

Extras din document

Cu mai bine de 6000 de ani înainte de Cristos, în mai multe regiuni din Orientul Antic apar primele organizari statale. La început este vorba de state farâmitate, de numeroase state mici, dar care, treptat se consolideaza si se centralizeaza. Nevoi economice, militare si sociale au impus centralizarea statelor respective, proces care a durat mai multe secole si diferit de la o tara la alta, de la o regiune la alta. Exista o serie de trasaturi comune pentru aceste state, între care:

a) accentuarea procesului de diferentiere sociala

b) intensificarea diferentierii economice

c) aparitia unor tensiuni si contradictii în societate

d) ascutirea luptei pentru putere în societate

e) noi necesitati impuse de crearea unor mari sisteme de irigatie si de prelucrari a pamântului

Evident, toate aceste fenomene si procese sociale, economice, politice etc. au condus la crearea statelor centralizate birocratice, anumite state de tip asiatic. Rolul activ, benefic al acestor state este în afara de orice discutie, deoarece ele au rezolvat probleme care astfel nu permitea dezvoltarea sociala.

O trasatura dominanta a acestor state consta în faptul ca religia a avut un rol deosebit în sustinerea statului si a conducatorilor sai. Religia legitima si consacra statalitatea. Au fost desigur si grupuri sociale care s-au ridicat împotriva dominatiei, birocratiei si despotismului caracteristic lumii antice, fapt reflectat si în anumite idei si conceptii sociale, politice, morale, juridice.

1.Egiptul antic

Indiscutabil Egiptul antic este primul stat sclavagist din lume. El fiinteaza înca din mileniul 4 înaintea erei noastre. Aici întreaga putere în stat apartine faraonului, care dispune de toate prerogativele, mijloacele si metodele de exercitare a puterii. Religia a jucat un rol extrem de important, ea fiind aceea care decreta caracterul divin al puterii de stat, al faraonului. De aceea nesupunerea fata de puterea de stat echivala cu nesupunerea fata de divinitate.

- Acest fapt este relevat de o serie de documente cum este Povetile lui Ptah Hotep (2800 îen), lucrare dedicata de autor fiului sau, unde sunt formulate principii si reguli de comportare pentru aristrocratia sclavagista egipteana.

El recomanda superiorilor moderatia, control, bunatate, iar celor dominati le recomanda umilinta, supunerea, încrederea în stapâni.

O alta lucrare poarta numele de Instructiunile lui Athoi catre fiul sau, unde autorul, mare demnitar, se pronunta împotriva rascoalelor, pentru prevenirea si înlaturarea lor. Athoi propune instaurarea unui regim sever de reprimare prin violenta. El priveste cu neîncredere pe cei saraci, care în opinia sa "sunt setosi de avere", motiv motiv pentru care sunt porniti pe rascoale. Rascoalele zdruncina ordinea sociala. De aceea el este adept al unor masuri drastice, violente, dar masurile luate trebuie sa fie prudente, lipsite de abuzuri si violente nejustificate. În aceasta lucrare transpare o evidenta impletire a unor prerogative ale statului (mentinerea ordinii sociale) cu natura sa despotica impuse mai ales supusilor.

- În fine o alta lucrare este intitulata: Convorbire între un dezamagit si sufletul sau, care se refera la existenta viitoare si este îndreptata contra dogmei religioase, condamnarea rânduielilor sociale, jafului si violentei, a abuzurilor de tot soiul. În ea se arata ca: "pretutindeni se jefuieste", "violenta a gasit salas în oameni", "fratele rapeste lucrurile fratelui".

Ideile Egiptului antic constituie primele începuturi ale gândirii politice, desi aveau un caracter rudimentar, naiv si nesistematic.

2.Babilonul antic

Aceasta regiune s-a dezvoltat puternic spre finele mileniului 4 îen, mai ales în zona fluviilor Tigru si Cufrat. Apar state despotice de tip asiatic, cel mai important, mai puternic fiind cel de sub domnia regelui Hamuradi (1792-1750).

Si aici conceptiile politice, etice si religioase sunt strâns legate si domina gândirea.

- Una dintre cele mai vechi scrieri politice este Codul regelui Ur-Engur, predecesor al lui Hammurabi, în care în numele marelui zeu Sames (zeul Soarelui si al Luminii), se fac referinte la structura societatii si la consolidarea statului.

Fisiere in arhiva (6):

  • cap1_3.doc
  • cap11-13.doc
  • CAP14.doc
  • CAP15.doc
  • cap4_10.doc
  • Cuprins.doc

Alte informatii

curs drept bazele st. politice, Universitatea Titu Maior